Luni, 8 iunie 2026
Sf. Medard, ep.
„Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, căci răsplata voastră mare este în ceruri!” (Mt 5,12a)
Isus iubea muntele; urca adesea pe munte pentru a se ruga Părintelui ceresc. Uneori urca singur, alteori însoțit de discipoli. A urca pe munte cere curaj, efort, dificultăți, luptă, sacrificiu. Azi lasă mulțimea la poalele muntelui și urcă însoțit de discipoli. La capătul urcușului observăm că se așează și le vorbește despre fericire. Isus folosește acest exercițiu al urcării pe munte tocmai pentru a le arăta și a ne arăta că adevărata fericirea nu este ușoară, este asemenea unui urcuș pe munte, plin de dificultăți. Pentru a ajunge la țintă, Isus propune câteva căi: blândețea, pacea, milostivirea, sărăcia, curăția inimii. Frumoase căi, dar nu întotdeauna comode, pentru că uneori ne vor duce la foame și sete de dreptate, când vedem că aceasta lipsește, în alte ocazii ne pot pune în situație de persecuție, ni se va întâmpla poate chiar să plângem. Fericirea adevărată o vom gusta la capătul drumului, în comuniune cu Domnul, atunci când vom primi răsplata în cer.
Revăzând drumul vieții mele la lumina acestui text, mă gândesc care este fericirea pe care trebuie să o aprofundez.
Rugăciune
Ajută-ne, Doamne,
să iubim dreptatea cu setea celui ce merge prin deșert,
să preferăm bogăția sărăciei, mai degrabă decât sărăcirea pe care o produce orice bogăție lumească,
să ne deschidem inima cu blândețe,
să punem la cale pacea,
să încurajăm privirea curată, cea care iese dintr-o inimă curată!
Papa Francisc
