Miercuri, 28 ianuarie 2026
Sf. Toma de Aquino, Fer. Olimpia
Luca 8, 11: “Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu, Cristos este semănătorul; cine l-a aflat pe Cristos va trăi în veci.”
Cristos nu obosește să arunce această sămânță în inimile noastre, indiferent cât de pregătit este pământul. Cristos nu alege doar inimile „perfecte”. El seamănă și în inimi rănite, confuze, obosite, în inimi tinere care caută sens. Problema nu este dacă sămânța a fost semănată — problema este ce facem noi cu ea.
Felurile de pământ pe care care sămânța nu sunt „tipuri de oameni”, ci stări ale inimii noastre, care se pot schimba. Azi pot fi pământ bun, mâine pământ neîngrijit. De aceea avem nevoie de discernământ.
Într-o lume plină de voci, opinii, influenceri, trenduri și presiuni, nu orice lucru care pare bun este bun pentru suflet. Spinii despre care vorbește Isus pot fi presiunile cu care tinerii se confruntă și chiar se confundă astăzi, printre care grija excesivă pentru imagine, goana după succes rapid, comparația constantă sau păcatul acceptat ca „normal”.
În această privință, Sfântul Toma de Aquino ne ajută să înțelegem cum să cultivăm virtuțile. El spune că virtutea este o dispoziție a sufletului care ne ajută să acționăm bine. Discernământul, cunoașterea și acțiunea trebuie să meargă împreună: nu e suficient să știm ce e bine dacă nu decidem să alegem binele.
Să mă întreb constant ce intră în inima mea? Ce îmi hrănește sufletul și ce îl usucă? Ce mă apropie de Cristos și ce mă îndepărtează de El?
Rugăciune
Tu, Doamne,
care ești adevăratul izvor
și unicul principiu al luminii și înțelepciunii, binevoiește să reverși raza luminii Tale
peste întunericul înțelegerii mele
și astfel să risipești
întunericul dublu
al păcatului
și al ignoranței în care m-am născut.
Amin
( Fragment din „Creator ineffábilis” — Toma de Aquino)
