Marți, 16 septembrie 2025
Ss. Corneliu, pp. m. şi Ciprian, ep. m. **; Ludmila, m.
Luca 7,14-15: „Şi a spus: “Tinere, îţi zic, scoală-te!” Mortul s-a ridicat şi a început să vorbească, iar el l-a dat mamei sale.”
În pasajul evanghelic, sf. evanghelist Luca, ne ilustrează iubirea lui Cristos pentru noi. În momentele dificile, când nu mai suntem capabili să vedem nici o rază de speranță, El ne apare ca o lumină de la capătul tunelului, se apropie de noi și ne arată câtă nevoie avem de El și doar de El: nu de înțelegerea și atenția celorlalți, nu de ajutorul lor, ci de El: de pacea și iubirea lui!
Conștientizez eu că avându-l pe Cristos în inima mea, am TOTUL?
Rugăciune:
„Mai presus de toate, să crezi în munca lentă a lui Dumnezeu
Suntem în mod natural nerăbdători în toate
să atingem finalul fără întârziere.
Ne-ar plăcea să trecem peste etapele intermediare.
Suntem nerăbdători a fi în drum spre ceva
necunoscut, ceva nou.
Și totuși legea oricărui progres este
de a trece prin
unele etape de instabilitate –
într-un timp îndelungat.
Și la fel cred că se întâmplă și cu tine.
ideile tale se maturizează treptat – lasă-le să crească,
lasă-le să prindă formă, fără grabă nejustificată.
Nu încerca să le forțezi,
ca și cum ai putea să fii astăzi
(adică harul și circumstanțele
să acționeze în așa fel asupra voinței tale)
ceea ce vei fi mâine.
Numai Dumnezeu singur poate arăta
cum va fi spiritul care se formează treptat în tine.
Dă-i Domnului avantajul de a crede
că mâna lui este cea care te ghidează
și acceptă neliniștea de a te simți
în suspans și incomplet. ”
Pierre Teilhard de Chardin SJ
