Miercuri, 10 septembrie 2025
Sf. Nicolae din Tolentino
Coloseni 3, 1-3: “Fraţilor, aşadar, dacă aţi înviat împreună cu Cristos, căutaţi cele de sus, unde Cristos şade la dreapta lui Dumnezeu! Cugetaţi la cele de sus, şi nu la cele de pe pământ, căci voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă împreună cu Cristos în Dumnezeu!”
Sfântul Paul ne cheamă să privim „cele de sus”, nu în sensul de a fugi de lume, ci de a o privi cu ochii lui Dumnezeu. Atunci când mintea şi inima noastră sunt unite cu Cristos, putem trăi aici, pe pământ, dar cu paşii îndreptaţi spre cer. În acest context, munca, familia, bucuriile şi chiar încercările capătă un alt sens: devin locuri unde se manifestă prezenţa lui Dumnezeu.
Această atitudine o vedem minunat la Sfântul Ignaţiu de Loyola. După ce şi-a schimbat viaţa, el a învăţat să privească toate lucrurile — bucurii şi încercări, bogăţii şi lipsuri — printr-un singur criteriu: ceea ce îl apropie de Dumnezeu. Totul era pentru „mai marea slavă a lui Dumnezeu”.
Sunt pregătit să renunț la tot ceea ce nu mă apropie de Dumnezeu?
Rugăciune
Tată,
mă abandonez în mâinile tale.
Fă cu mine orice îți place.
Orice ai face cu mine, îți mulțumesc.
Sunt gata pentru orice, accept orice, pentru ca voința ta să se împlinească în mine şi în toate făpturile tale.
Nu doresc nimic altceva, Dumnezeul meu.
Îmi aşez sufletul în mâinile tale.
Ți-l dau, Dumnezeule, cu toată dragostea inimii mele, căci te iubesc. Şi această iubire mă îndeamnă cu putere să mă dăruiesc, să mă aşez în mâinile tale, fără măsură, cu nemărginită încredere, pentru că tu eşti Tatăl meu.
(Charles De Foucauld)
