Joi, 3 iulie 2025
SF. TOMA, ap.
Efeseni 2:19: “Fraţilor, voi nu mai sunteţi străini şi nici oaspeţi, ci sunteţi concetăţeni ai sfinţilor şi oameni de casă ai lui Dumnezeu.”
Cuvintele sfântului Paul ne reamintesc că, prin Cristos, suntem integrați în Trupul Bisericii, nu ca vizitatori temporari, ci ca fiii și fiicele unei case eterne – casa lui Dumnezeu.
Această intimitate cu Dumnezeu nu este un dar primit fără luptă, fără întrebări, fără drum. Sfântul Toma, amintit azi, ne este un tovarăș de drum și un model aici. Cunoscut adesea ca „necredinciosul”, Toma este în realitate omul credinței care caută să înțeleagă, care nu se mulțumește cu o simplă transmitere de informații, ci vrea să atingă adevărul, să-l vadă.
Iar în această căutare care pare o slăbiciune, Toma ajunge să rostească cea mai profundă mărturisire din Evanghelie: „Domnul meu și Dumnezeul meu!” (In 20,28). El nu e un oaspete curios, ci un concetățean al sfinților, un membru al familiei divine, unul care a trecut prin poarta îndoielii.
A fi „om de casă al lui Dumnezeu” nu înseamnă să ai totul clar de la început. Înseamnă să ai curajul de a rămâne, chiar când credința pare zdruncinată. Înseamnă să fii sincer cu propriile întrebări, ca Toma, dar și disponibil pentru întâlnirea cu Cristos, care nu ne condamnă pentru că vrem dovezi, ci ne cheamă să atingem rănile Sale și să devenim mărturisitori ai Împărăției.
Eu mă comport ca un om al casei lui Dumnezeu sau mai degrabă ca un oaspete?
Rugăciune:
“Doamne, Dumnezeul meu, dă-mi o inteligență care să Te înțeleagă,
o dorință care să Te caute,
o înțelepciune care să Te afle,
o viață care să-Ți placă,
o perseverență care să Te aștepte cu încredere
și o încredere care, în cele din urmă, să Te îmbrățișeze.”
(atribuită sfântului Toma de Aquino)
