Text pregătit de Sfântul Părinte
Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!
În evanghelia de astăzi (Lc 15,1-3.11-32) Isus îşi dă seama că fariseii, în loc să fie mulţumiţi pentru că păcătoşii se apropie de el, se scandalizează şi murmură pe la spate. Atunci Isus le relatează despre un tată care are doi fii: unul pleacă de acasă, însă după aceea, ajuns în mizerie, se întoarce şi este primit cu bucurie; celălalt, fiul “ascultător”, mâniat pe tatăl său, nu vrea să intre la sărbătoare. Astfel, Isus revelează inima lui Dumnezeu: mereu milostiv faţă de toţi; vindecă rănile noastre ca să ne putem iubi ca fraţi.
Preaiubiţilor, să trăim acest Post Mare, cu atât mai mult în Jubileu, ca timp de vindecare. Şi eu îl experimentez astfel, în suflet şi în trup. De aceea le mulţumesc din inimă tuturor celor care, după imaginea Mântuitorului, sunt pentru aproapele instrumente de vindecare prin cuvântul lor şi cu ştiinţa lor, cu afectul şi cu rugăciunea. Fragilitatea şi boala sunt experienţe care ne unesc pe toţi; însă cu mult mai mult suntem fraţi în mântuirea pe care Cristos ne-a dăruit-o.
Încrezându-ne în milostivirea lui Dumnezeu Tatăl, să continuăm să ne rugăm pentru pace: în martirizata Ucraina, în Palestina, Israel, Liban, Republica Democrată Congo şi Myanmar, care suferă mult şi din cauza cutremurului.
Urmăresc cu preocupare situaţia în Sudanul de Sud. Reînnoiesc apelul meu insistent la toţi liderii, ca să pună angajarea maximă pentru a diminua tensiunea din ţară. Trebuie puse deoparte divergenţele şi, cu curaj şi responsabilitate, să se aşeze în jurul unei mese şi să demareze un dialog constructiv. Numai aşa va fi posibil să se aline suferinţele populaţiei sud-sudaneze iubite şi să se construiască un viitor de pace şi stabilitate.
Şi în Sudan războiul continuă să secere victime nevinovate. Îndemn părţile aflate în conflict să pună pe primul loc salvgardarea vieţii fraţilor lor civili; şi doresc să fie demarate cât mai repede noi negocieri, capabile să asigure o soluţie durabilă la criză. Comunitatea internaţională să mărească eforturile pentru a face faţă catastrofei umanitare înspăimântătoare.
Mulţumire fie lui Dumnezeu că există şi fapte pozitive: citez de exemplu ratificarea Acordului despre delimitarea graniţei între Tadjikistan şi Kirghizstan, care reprezintă un rezultat diplomatic optim. Încurajez ambele ţări să continue pe acest drum.
Maria, Mama milostivirii, să ajute familia umană să se reconcilieze în pace.
Franciscus