Capelania catolică românească din Torino a avut bucuria de a-l găzdui, în perioada 28 februarie – 2 martie 2025, pe părintele Marius Taloş, SJ, pentru misiunile populare pregătitoare pentru Postul Mare, tema fiind “Prietenia cu Isus”, călăuzite şi de lecturile din cartea lui Ben Sirah (6,5-17; 17,1-15 şi 27,4-7)

Într-o societate în care consumerismul şi egoismul au din ce în ce mai mult un rol principal în vieţile noastre, în goana continuă a zilelor care trec cu nonşalanţă fără a ne mai da posibilitatea de a le reîntâlni, iată-ne reuniţi în prima zi a misiunilor în casa Tatălui ceresc, cu durere în suflete pentru adormirea în Domnul a uneia dintre surorile noastre în credinţă, Dorina Huşanu, dar şi cu speranţa vie de a ajunge în casa cerească a Tatălui, aşa cum cântăm la finalul “rugăciunii prietenului”, cântecul “Sufletul lui Cristos”: “În ceasul morţii mele cheamă-mă; şi porunceşte-mi să vin la tine; ca să te laud cu sfinţii tăi; în vecii vecilor, Amin”.

Un cântec al prietenului adevărat, al prieteniei care se regăseşte în rugăciune, căci “aceia care se roagă împreună, nu se pot numi duşmani”. O prietenie adevărată pe care părintele Marius Taloş ne-a invitat să o conştientizăm mai ales în relaţia cu Dumnezeu, adevărat prieten credincios, demonstraţie supremă a faptului că “prietenul este acela care rămâne cu tine şi după ce te cunoaşte!” şi care ne permite să ne folosim de cele trei îndrăzneli ale prietenului adevărat: “Cereţi şi vi se va da, întrebaţi şi veţi afla, bateţi şi vi se va deschide”.

“Albul neprihănirii şi roşul pătimirii” – culorile mărţişorului care se regăsesc în capela unde este depus Giulgiul lui Isus la Domul din Torino: cel mai frumos mărţişor pe care toţi oamenii îl pot primi vreodată, au fost chenarul celei de-a doua zile a misiunilor. Prima zi a primăverii ne aminteşte că “Domnul i-a făcut pe oameni după chipul său”, le-a spus: “Feriţi-vă de orice nedreptate!” şi le-a dat porunci fiecăruia cu privire la aproapele său (Ben Sirah 17,1-15). Doar recunoscându-l pe aproapele nostru ca pe un dar primit din partea lui Dumnezeu vom putea recunoaşte imensa iubire a lui Isus pentru noi, iubire ce a culminant prin dăruirea-i supremă de sine pentru ca noi să putem avea viaţă.

“Rodul pomului arată îngrijirea lui; tot aşa, cuvântul revelează gândirea inimii omului” este îndemnul lui Ben Sirah (27,4-7) care se împleteşte cu îndemnul ultimei zile a misiunilor, “Grădinari ai propriilor vieţi”, pentru a cultiva cu iubire pomul vieţii ale cărui roade se regăsesc doar sădind şi cultivând, căci “cine sădeşte un gând culege un cuvânt, cine sădeşte un cuvânt culege o faptă, cine sădeşte o faptă culege un obicei, cine sădeşte un obicei culege un caracter, iar cine sădeşte un caracter culege o Înviere”.

O Înviere pe care suntem invitaţi să o pregătim de-a lungul Postului Mare, cu o iubire cântată într-un mod deosebit de către corul comunităţii condus de Ionel Jitaru Sel, care ne-a însoţit de-a lungul zilelor de misiune. Refrenul unuia dintre cântece – “Suntem chemaţi la iubire / Avem aceeaşi menire / Să construim împreună / O lume mai bună pe pământ” – ne “trimite” către cele două feluri de iubire: cea a omului, care ne iubeşte “dacă”, şi cea a Domnului, care ne iubeşte “chiar dacă”, două iubiri care dau naştere logicii hambarului (cea care acumulează, strânge) şi a altarului (luaţi şi mâncaţi). Exemplul concret al celei din urmă este copilul, rod al familiei ce dăruieşte viaţă, rod al unei conştientizări a trei acceptări fundamentale: acceptarea faptului că există un Dumnezeu, acceptarea celor din jurul nostru şi acceptarea a noi înşine, căci “Dumnezeu ne iubeşte aşa cum suntem, dar nu ne lasă aşa cum suntem”, nu doar consumatori ai unei vieţi efemere, ci neofiţi, plăntuţe după asemănarea pomului vieţii.

Capelania catolică românească din Torino, al cărei patron şi ocrotitor este Fericitul Ieremia Valahul, în cinstea căruia a fost făcută şi novena de pregătire la împlinirea a 400 de ani de la moartea acestuia (5 martie 1625 – 5 martie 2025), îi mulţumeşte părintelui Marius Taloş pentru prietenia pe care ne-a demonstrat-o în aceste zile, dar mai ales pentru zâmbetul care i-a luminat mereu atât chipul, cât şi vorba.

Tatiana Ghiurca

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto1 şi 2 martie: Torino: Misiuni populare pentru comunitatea românilor catolici. Foto: Mihai Bursuc

* * *

Ziua a doua:

Isus, prietenul tău. Tu, al cui ești?
“Albul neprihănirii și roșul pătimirii” – culorile Mărțișorului care se regăsesc în capela unde este depus Giulgiul lui Isus la Dom-ul din Torino: cel mai frumos Mărțișor pe care toți oamenii îl pot primi vreodată.
Ziua a doua a Misiunilor Populare la Capelania catolică românească din Torino.

https://www.facebook.com/watch/100070143785100/?ref=embed_video

Încheierea:

“Grădinari ai propriilor vieți” îndemnul ultimei zi a Misiunilor Populare la Torino împreună cu părintele Marius Taloș
#CapelaniaCatolicilorRomânidinTorino
#misiunipopulare #mariustalos

Sursa: ercis.ro

Exprimaţi-vă opinia