Vineri, 29 noiembrie 2024
Sf. Saturnin, ep. m.
Luca 21,33: ” Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.”
Cuvintele Mântuitorului din Evanghelia de astăzi conțin o promisiune de mântuire și viață veșnică. Atunci când totul trece, Cristos rămâne. În Fiul, Cuvântul întrupat, într-o zi vom regăsi lucrurile și persoanele care au trecut și care ne-au însoțit în existența pământească. În lumina acestei promisiuni de înviere, fiecare realitate dobândește o semnificație nouă: totul moare și într-o zi vom muri și noi, dar nu vom pierde nimic din ceea ce am construit și am iubit, pentru că moartea va fi începutul unei vieți noi. Spiritul Sfânt să ne lumineze mintea și sufletul pentru a înțelege viața, bucuria și pacea care stau în promisiunea Mântuitorului.
Suntem alipiți de lucrurile de pe pământ, care trec, care trec în grabă, sau de cuvintele Mântuitorului care rămân și ne conduc spre veșnicie?
Rugăciune
Făclie pentru pașii mei,
lumină pe-a mea cale
și candelă în noapte mi-e
Cuvântul Cărții Tale.
Ajută-mi, Doamne, zi de zi
neclătinat să-Ți pot păzi
cu dragoste pân-la mormânt,
Cuvântul Tău cel Sfânt.
Putere-n rugăciunea mea,
Alinu-n plâns fierbinte
și scutul meu e-n lupta grea
Cuvântul Cărții Sfinte.
Înflăcărare-n glasul meu,
credinței mele zale,
iubirii mele-i foc mereu
Cuvântul Cărții Tale.
Nădejde dulce-n moartea mea,
răsplata mea nainte
și pace veșnic voi avea
Cuvântul Cărții Sfinte.
Traian Dorz
