Luni, 4 noiembrie 2024
Ss. Carol Borromeu, ep. **; Felix de Valois, pustnic
Luca 14,12-14: “În acel timp, conducătorului fariseilor care l-a invitat, Isus i-a spus: «Când dai un prânz sau un ospăţ, nu-i invita pe prieteni, nici pe fraţi, nici rudele, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te invite şi ei la rândul lor şi asta să-ţi fie răsplata! Dimpotrivă, când dai o masă, invită-i pe cei săraci, infirmi, şchiopi, orbi şi vei fi fericit, pentru că ei nu au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepţi!»”
Isus ne spune că adevărata dăruire este aceea care nu așteaptă nimic în schimb. El ne cheamă la o formă de iubire pură, care nu este contaminată de dorința de a primi recunoaștere. În această invitație, suntem provocați să ne îndepărtăm de căile egoiste ale lumii și să ne deschidem inimile către nevoile celorlalți, să ieșim din zona noastră de confort și să îmbrățișăm suferințele, lipsurile și vulnerabilitățile celor marginalizați. Făcând astfel, devenim mai asemănători cu Isus, care nu a venit pentru cei drepți, ci pentru cei păcătoși, pentru cei înfometați, pentru cei bolnavi, pentru cei respinși.
Există cineva în viața mea pe care l-am evitat pentru că nu-mi poate oferi nimic în schimb? Cum aș putea să-l ajut sau să-i ofer din timpul și resursele mele, fără să aștept nimic înapoi?
Rugăciune
O, Dumnezeule, dă-mi curajul și puterea
de a fi vrednic să mă numesc creștin. Amin.
(Karl Rahner SJ)
