de Salvatore Cernuzio
Când au anunţat de pe scena din Brussels Expo, cu o oră înainte, întrerupând cântece şi coruri, a fost un vuiet: “Papa Francisc va veni aici, printre noi!”. La sfârşitul întâlnirii cu o sută de iezuiţi din Belgia şi din ţările vecine, imediat după vizita la Universitatea Catolică din Louvain, papa a voit să meargă la centrul expoziţional din apropierea stadionului “Regele Baudouin” din Bruxelles, unde duminică dimineaţă celebra Sfânta Liturghie, pentru a-i saluta personal pe cei circa şase mii de tineri adunaţi acolo pentru veghea “Hope Happening”. Un eveniment de fraternitate – aproape o mini ZMT – pentru a aştepta celebrarea de duminică a pontifului, ultima întâlnire din Belgia, cântând, dansând, rugându-se şi adăpostindu-se pentru noapte sub acoperiş.
Sosirea papei
Participanţii, din Belgia, dar şi din ţări vecine, nu numai tineri, ci şi familii şi nou-născuţi, preoţi, surori, grupuri de pelerini, cu steaguri şi pancarte, fulare şi pălării, credeau că pe papa îl vor vedea a doua zi. În schimb, la ora 20.40, pe notele lui “Jesus Christ Superstar” – nelipsit în orice eveniment al tinerilor -, iată că se deschide cortina neagră a scenei şi apare papa, în scaun cu rotile, între fumul şi luminile violet reflectate de cele două cruci enorme făcute din neoane. Smartphone-urile toate ridicate cu lanternele aprinse, steaguri tricolore puse pe un fotoliu alb şi un tânăr care în italiană îi cerea: “Mai întâi selfie!”. Apoi, din partea papei, o privire la mulţimea care s-a apropiat tot mai mult de baricade, mâinile ridicate pentru a saluta şi un simplu: “Bună seara!”, ca început a ceea ce a devenit imediat un dialog.
Faceţi gălăgie!
“Eu vă pun o întrebare: Voi ştiţi ce fac tinerii? Eu voi spune: tinerii fac gălăgie! Şi dacă tu găseşti un tânăr aşa… – spune papa, mimând gestul de a sta aşezaţi – plictisit…, acestui tânăr îi lipseşte tinereţea. Eu vă dau un sfat: mergeţi înainte. Faceţi gălăgie, să aveţi mereu amintirea Domnului şi amintirea cu rugăciunea”.
A nu-i privi niciodată pe ceilalţi de sus în jos
Părea deja terminat discursul, dar papa a întrerupt aplauzele pentru a da un sfat: “Vă rog, ajutaţi-i pe ceilalţi. Vă voi spune un lucru, o întrebare: Este bine, este frumos a privi o persoană de sus în jos?”. Un “nuuu” s-a ridicat din mulţime. “Dar există o situaţie în care se poate privi o persoană de sus în jos. Ştiţi care este? Se poate privi o persoană de sus în jos numai pentru a o ajuta să se ridice.”
Nou-născutul, cel mai mare dintre toţi
Din centrul scenei, Papa Francisc a indicat un nou-născut în braţele mamei: “Vedeţi pe cel care este acolo? Este cel mai mare dintre voi toţi, pentru că Isus ne-a spus că cel mai mare este cel care s-a făcut copil”. Aplauze din nou, de data aceasta faţă de micuţ, şi papa care între timp încheia: “Nu lăsaţi rugăciunea. Acum vă dau binecuvântarea. Nous nous verrons demain (Ne vom vedea mâine)”.
Salut adresat mulţimii
Alături de papa a apărut apoi tânăra mamă cu nou-născutul, devenit între timp protagonistul serii. Papa Francisc l-a binecuvântat, în timp ce el deja izbucnise în lacrimi datorită zgomotului şi a bătăilor din mâini. De aici, ultimul salut la încheierea unei zile deschise şi încheiate cu momente neprogramate.