Luni, 30 septembrie 2024
Ss. Ieronim, pr. înv. **; Grigore Luminătorul, ep.
Luca 9,46-48: “În acel timp, discipolilor le-a intrat în minte întrebarea: cine dintre ei ar fi cel mai mare? Dar Isus, cunoscând gândul inimii lor, a luat un copil, l-a pus să stea lângă el şi le-a spus: «Cine primeşte acest copil în numele meu, pe mine mă primeşte. Şi cine mă primeşte pe mine îl primeşte pe cel care m-a trimis; căci cel mai mic dintre voi toţi care sunteţi aici, acela este mare.»”
În lumea noastră, măreția este adesea măsurată prin putere, influență și realizări exterioare. Isus însă ne îndrumă către o cale diferită: măreția adevărată se află în slujirea aproapelui, în smerenie și în inima deschisă, ca a unui copil. Copilul este simbolul smereniei, pentru că nu are ambiții de putere sau glorie, ci trăiește cu simplitate și încredere. Smerenia nu înseamnă doar lipsa de mândrie, ci și o recunoaștere a adevărului despre noi înșine – că suntem creați, limitați și că tot ceea ce avem vine de la Dumnezeu.
Sunt dispus să aleg smerenia, chiar și atunci când aceasta presupune să renunț la dorințele mele de recunoaștere și succes?
Rugăciune:
Doamne, dă-mi un profund simț al umorului, nu al înfumurării.
Dă-mi să-mi cunosc absurditățile înainte de a face fapte absurde.
Ajută-mă să înțeleg că atunci când acționez cu umilință ființa mea e mai umană,
mai demnă de încredere
și mai vrednică de prețuirea Ta. Amin
(Daniel Lord SJ)
