Iubiți frați și surori,
La 29 octombrie 2023 s-a încheiat prima Sesiune a celei de-a XVI-a Adunări Generale Ordinare
Sinodului Episcopilor, care ne-a permis să aprofundăm sinodalitatea înțeleasă ca vocație originară
a Bisericii. „Sinodalitatea se prezintă îndeosebi ca drum unit al poporului lui Dumnezeu și ca dialog
rodnic de carisme și slujiri în slujba venirii Împărăției” (Raport de Sinteză, Introducere).
Accentul pus pe dimensiunea sa sinodală permite Bisericii să redescopere propria natură
itinerantă, de popor al lui Dumnezeu pe cale în istorie, peregrin, am spune „migrant” spre
împărăția cerurilor (cf. Lumen gentium, 49). Vine spontan referința la relatarea biblică din Exod,
care prezintă poporul lui Israel în drum spre țara promisă: o călătorie lungă de la sclavie la
libertate care o prefigurează pe cea a Bisericii spre întâlnirea finală cu Domnul.
În același mod, este posibil să se vadă în migranții din timpul nostru, ca în cei din orice epocă, o
imagine vie a poporului lui Dumnezeu în drum spre patria eternă. Călătoriile lor de speranță ne
amintesc că „patria noastră este în ceruri, de unde îl așteptăm ca Mântuitor pe Domnul nostru
Isus Cristos” (Fil 3,20).
Cele două imagini – cea a exodului biblic și cea a migranților – prezintă diferite analogii. Ca și
poporul lui Israel în timpul lui Moise, migranții fug adesea de situații de oprimare și
samavolnicie, de nesiguranță și discriminare, de lipsă de perspective de dezvoltare. Ca și evreii
în deșert, migranții găsesc multe obstacole în drumul lor: sunt încercați de sete și de foame;
sunt epuizați de trude și de boli; sunt ispitiți de disperare.
Însă realitatea fundamentală a exodului, a oricărui exod, este că Dumnezeu precedă și însoțește
drumul poporului său și al tuturor fiilor săi din orice timp și loc. Prezența lui Dumnezeu în
mijlocul poporului este o certitudine a istoriei mântuirii: „Domnul Dumnezeul tău merge cu tine:
nu te va părăsi și nu te va abandona” (Dt 31,6). Pentru poporul ieșit din Egipt această prezența
se manifestă în forme diferite: o coloană de nor și de foc indică și luminează calea (cf. Ex 13,21);
cortul întâlnirii, care păstrează arca alianței, face tangibilă apropierea lui Dumnezeu (cf. Ex 33,7);
stâlpul cu șarpele de aramă asigură protecția divină (cf. Num 21,8-9); mana și apa (cf. Ex 16-17)
sunt darurile lui Dumnezeu pentru poporul înfometat și însetat. Cortul este o formă de prezență
deosebit de îndrăgită de Domnul. În timpul domniei lui David, Dumnezeu refuză să fie închis
într-un templu pentru a continua să locuiască într-un cort și astfel să poată merge cu poporul
său, „din cort în cort și în sanctuar” (1Cr 17,5).
Mulți migranți trăiesc experiența lui Dumnezeu însoțitor de călătorie, conducător și ancoră de
salvare. Lui i se încredințează înainte de a pleca și la el recurg în situațiile de nevoie. În el caută
mângâiere în momentele de descurajare. Grație lui, există buni samariteni de-a lungul căii. Lui, în
rugăciune, îi destăinuiesc speranțele lor. Câte biblii, evanghelii, cărți de rugăciune și rozarii însoțesc
pe migranți în călătoriile lor prin deșerturi, fluvii și mări și granițele din fiecare continent!
Dumnezeu nu numai că merge cu poporul său, ci și în poporul său, în sensul că se identifică în
bărbații și femeile care sunt pe cale în istorie – îndeosebi în cei din urmă, cei săraci, cei
marginalizați -, parcă prelungind misterul Întrupării.
Pentru aceasta, întâlnirea cu migrantul, ca și cu orice frate și soră care este în nevoie, “este și
întâlnire cu Cristos. Ne-a spus asta el însuși. El este cel care bate la ușa noastră înfometat, însetat,
străin, gol, bolnav, încarcerat, cerând să fie întâlnit și asistat” (Omilie la Liturghia cu participanții
la Întâlnirea “Liberi de frică”, Sacrofano, 15 februarie 2019). Judecata finală relatată de Matei la
capitolul 25 din Evanghelia sa nu lasă îndoieli: “am fost străin și m-ați primit” (v. 35); de asemenea,
“adevăr vă spun: tot ce ați făcut unuia dintre frații mei cei mai mici, mie mi-ați făcut” (v. 40).
Așadar, fiecare întâlnire, de-a lungul drumului, reprezintă o ocazie pentru a-l întâlni pe Domnul;
și este o ocazie încărcată de mântuire, pentru că în sora sau în fratele care are nevoie de ajutorul
nostru este prezent Isus. În acest sens, săracii ne mântuiesc, pentru că ne permit să întâlnim fața
Domnului (cf. Mesaj pentru a III-a Zi Mondială a Săracilor, 17 noiembrie 2019).
Iubiți frați și surori, în această Zi dedicată migranților și refugiaților, să ne unim în rugăciune
pentru toți cei care au trebuit să părăsească țara lor în căutarea de condiții de viață demne. Să
ne simțim pe cale împreună cu ei, să facem “sinod” împreună și să-i încredințăm pe toți, precum
și următoarea Adunare sinodală, “mijlocirii Sfintei Fecioare Maria, semn de speranță sigură și
de mângâiere pe drumul poporului credincios al lui Dumnezeu” (Raport de Sinteză, Pentru a
continua drumul).
Rugăciune
Dumnezeule, Tată atotputernic,
noi suntem Biserica ta peregrină pe drum spre împărăția cerurilor.
Locuim fiecare în patria sa, dar ca și cum am fi străini.
Fiecare regiune străină este patria noastră,
și totuși fiecare patrie pentru noi este țară străină.
Trăim pe pământ, dar avem cetățenia noastră în cer.
Nu permite să devenim stăpâni ai acelei porțiuni a lumii
pe care ne-ai dăruit-o ca locuință temporară.
Ajută-ne să nu încetăm niciodată să mergem,
alături de frații noștri și surorile noastre migranți,
spre locuința veșnică pe care tu ne-ai pregătit-o.
Deschide ochii noștri și inima noastră
pentru ca fiecare întâlnire cu acela care este în nevoie
să devină o întâlnire cu Isus, Fiul tău și Domnul nostru. Amin.
Roma, Sfântul Ioan din Lateran, 24 mai 2024, Comemorarea Sfintei Fecioare Maria Ajutătoare
Dicasterul pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, prin intermediul Secţiunii Migranţi şi Refugiaţi, a promovat o campanie de informare în vederea pregătirii Zilei Mondiale a Migrantului şi Refugiatului din acest an şi îi invită pe toţi oamenii de bunăvoinţă să organizeze iniţiative cu migranţi, refugiaţi şi persoane vulnerabile.
Aici poate fi urmărit primul videoclip al acestei campaniei:
În cel de-al doilea videoclip lansat, Papa Francisc îi invită pe toţi credincioşii, mai ales cu ocazia Zilei Mondiale a Migrantului şi Refugiatului, să meargă împreună, să descopere experienţa de viaţă a celor mai vulnerabili, să meargă alături de migranţi şi refugiaţi, să-l însoţească pe Isus care se identifică cu aceştia.
Aici poate fi urmărit cel de-al doilea videoclip al campaniei: