Marți, 17 septembrie 2024
Ss. Robert Bellarmin, ep. înv. *; Hildegard de Bingen, fec. înv. *
Luca 7,13-14: <<Când a văzut-o, Domnului i s-a făcut milă de ea şi i-a zis: “Nu plânge!” Apropiindu-se, a atins sicriul, iar cei care-l duceau s-au oprit. Şi a spus: “Tinere, îţi zic, scoală-te!”>>
Isus ne arată azi cum ne este alături în momentele grele: suferind alături de noi, dar și prin atotputernicia Tatălui. De cele mai multe ori, așteptăm ca atotputernicia lui Dumnezeu să se manifeste cât mai mult în favoarea noastră, uitând de cât de mult ne apropie de El astfel de momente.
Am încredere în Dumnezeu care suferă alături de mine?
Rugăciune: „Doamne, Dumnezeul meu,
Tu m-ai chemat din somnul nimicului
tocmai pentru că, în iubirea ta nespusă,
vrei să creezi ființe bune și minunate.
Tu m-ai chemat pe nume
din sânul mamei mele.
Tu mi-ai dat suflare și lumină și mișcare
și ai umblat cu mine în fiecare moment
al vieții mele.
Sunt uimit,
Doamne, Dumnezeul universului,
că ai grjă de mine, și, mai mult,
că mă îndrăgești.
Creează în mine fidelitatea care te animă
și mă voi încrede în tine și voi tânji după tine
în toate zilele vieții mele. Amin.”
Joseph Tetlow SJ
