Luni, 2 septembrie 2024
Fer. Ingrid, călug.
Luca 4, 16-21, 28-30: “În acel timp, Isus a venit la Nazaret, unde fusese crescut, şi a intrat în sinagogă după obiceiul lui, în zi de sâmbătă, şi s-a ridicat ca să citească. I s-a dat Cartea profetului Isaia şi, deschizând cartea, a găsit locul în care era scris: «Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns, să duc săracilor vestea cea bună; m-a trimis să proclam celor captivi eliberarea şi celor orbi, recăpătarea vederii, să redau libertatea celor asupriţi; să vestesc un an de îndurare al Domnului». Apoi, închizând cartea şi dând-o slujitorului, s-a aşezat. Ochii tuturor din sinagogă erau aţintiţi spre el. A început apoi să le vorbească: «Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care aţi ascultat-o cu urechile voastre!» … Auzind acestea, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie. Ridicându-se, l-au scos din cetate şi l-au dus pe buza prăpastiei de pe colina pe care era construită cetatea lor, ca să-l arunce de acolo. Însă el, trecând prin mijlocul lor, a plecat. “
Isus se întoarce în Nazaret, locul copilăriei sale, și intră în sinagogă pentru a citi din Scripturi, un pasaj din profetul Isaia. Cu aceste cuvinte, Isus își revendică identitatea sa mesianică și misiunea sa de a aduce mântuirea.
Reacția mulțimii, inițial plină de uimire, se transformă rapid în neîncredere și respingere. Oamenii din Nazaret nu pot accepta că semenul lor, pe care îl cunosc de când era copil, fiul tâmplarului Iosif, poate fi Mesia așteptat; într-un moment de furie colectivă, încearcă chiar să-l arunce de pe o stâncă, dar Isus trece printre ei și pleacă.
De multe ori, suntem tentați să-l limităm pe Dumnezeu la așteptările noastre umane, uitând că El se poate manifesta în moduri neașteptate și prin persoane sau situații obișnuite. Suntem chemați să ne deschidem inimile, să depășim prejudecățile și să recunoaștem că Dumnezeu lucrează în viața noastră chiar și atunci când nu vedem imediat semnele evidente ale prezenței Sale.
Cum reacționezi atunci când Dumnezeu îți cere să vezi prezența Sa în locuri sau persoane pe care le consideri „obișnuite” sau „familiare”?
Ești deschis la surprizele Lui?
Cum poți deveni mai deschis la a-i asculta pe ceilalți și la a recunoaște că Dumnezeu poate lucra prin oricine, nu doar prin cei pe care îi consideri “sfinți” sau “speciali”?
Rugăciune:
Doamne Isuse,
deschide-mi inima și mintea
să Te recunosc în fiecare zi,
în lucrurile simple și în cei din jurul meu.
Dă-mi curajul să Te urmez cu credință,
chiar și atunci când planurile Tale
diferă de ale mele.
Fie ca iubirea Ta să mă transforme
și să mă facă un semn al prezenței Tale în lume. Amin.
