Vineri, 23 august 2024
Ss. Roza de Lima, fc. *; Flavian, ep.
Matei 22,36-40: “Învăţătorule, care poruncă este cea mai mare în Lege?” El i-a zis: “Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău! Aceasta este cea mai mare şi cea dintâi poruncă. Iar a doua este asemenea acesteia: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!» În aceste două porunci este cuprinsă toată Legea şi Profeţii.”
Mântuitorul ne vorbește astăzi despre iubire, declarând că iubirea față de Dumnezeu și de aproapele trebuie să ne guverneze viața într-un mod clar, simplu, transparent. Iubirea față de Dumnezeu trebuie să fie o prioritate, complet dăruitoare de sine: “din toată inima, din tot sufletul și din tot cugetul”, ea fiind izvorul iubirii sfinte și al vieții adevărate a omului care conlucrează la mântuirea personală în modul voit de Dumnezeu; iubirea față de aproapele nostru trebuie să fie precum iubirea de sine, adică să ai grijă de viața lui cum ai grija de viața ta, să te interesezi de mântuirea lui cum te interesezi de mântuirea ta.
Îl iubesc pe Dumnezeu și pe aproapele meu așa cum a zis Mântuitorul?
Rugăciune:
Doar în iubire te pot găsi, Dumnezeul meu.
În iubire porțile sufletului meu se deschid larg,
îmi permit să respir aerul nou al libertății
și să uit de meschinăria mea.
În iubire întreaga mea ființă înaintează
în afara granițelor rigide ale îngustimii
și nerăbdării afirmării de sine,
care mă fac prizonier
al sărăciei și goliciunii mele proprii.
În iubire toate puterile
sufletului meu curg spre tine,
ne mai dorind să se întoarcă,
ci doar să se piardă complet în tine,
căci prin iubirea ta,
tu ești cel mai adânc nucleu al inimii mele,
mai aproape de mine decât îmi sunt eu însumi.
Karl Rahner SJ
