Luni, 22 aprilie 2024
Ss. Soter şi Caius, pp.; Leonida, m.
Ioan 10,1-10: În acel timp, Isus le-a zis: “Adevăr, adevăr vă spun: Cine nu intră în staulul oilor pe poartă, ci sare prin altă parte, acela este un hoţ şi un tâlhar; dar cel care intră pe poartă este păstorul oilor. Acestuia portarul îi deschide şi oile ascultă glasul lui; el îşi cheamă oile pe nume şi le conduce afară. Când le-a scos pe toate ale sale, merge înaintea lor, iar oile îl urmează pentru că îi cunosc vocea. Pe un străin nu l-ar urma, ci ar fugi de el, pentru că nu cunosc vocea străinilor”. Isus spusese această asemănare pentru ei, dar ei nu au înţeles ceea ce le vorbea. Atunci, Isus a zis din nou: “Adevăr, adevăr vă spun: eu sunt poarta oilor. Toţi cei care au venit înainte de mine sunt hoţi şi tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. Eu sunt poarta. Dacă cineva intră prin mine, va fi mântuit. Va intra şi va ieşi şi va găsi păşune. Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să ucidă. Eu am venit ca să aibă viaţă şi să o aibă din belşug”.
În lectura de astăzi îl putem contempla pe Isus, păstorul cel bun și totodată imaginându-ne că noi suntem oițele Sale, care îl urmează. Să simțim bucuria profundă că avem un astfel de păstor, Isus! Cât de mare trebuie să fie iubirea Lui pentru noi să nu ne lase nicio clipă singuri!
Rugăciune cu Psalmul 23
Domnul este păstorul meu,
nu voi duce lipsă [de nimic];
el mă paşte pe păşuni verzi,
mă conduce la ape de odihnă,
îmi înviorează sufletul.
Mă călăuzeşte pe cărări drepte de dragul numelui său.
Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morţii,
nu mă tem de niciun rău, căci tu eşti cu mine,
toiagul şi nuiaua ta mă mângâie.
Tu pregăteşti masă pentru mine în faţa asupritorilor mei,
îmi ungi capul cu untdelemn şi paharul meu e plin de se revarsă.
Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele
şi voi locui în casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.
