JOIA SFÂNTĂ (Cina Domnului), 28 martie 2024
Fer. Renata, m.
Ioan 13, 5-8: “Apoi a turnat apă într-un vas de spălat şi a început să spele picioarele discipolilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. A venit deci la Simon Petru; acesta i-a zis: “Doamne, tu să-mi speli picioarele?” Isus a răspuns şi i-a zis: “Ceea ce fac eu, tu nu înţelegi acum, dar vei cunoaşte după aceasta”. Petru i-a spus: “Nu-mi vei spăla picioarele în veci!” Isus i-a răspuns: “Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu mine”.”
Isus știa că îi venise ceasul (cf. In 13, 1). Nu întâmplător evanghelistul pune în evidență acest aspect. Acest ceas nu prezice o simplă trecere; de aici începe o adevărată transformare.
Isus își îndepărtează hainele gloriei sale, se încinge cu „prosopul” omenirii și devine sclav. El spală picioarele ucenicilor și îi face astfel capabili să participe la masa divină la care îi invită. Astfel, are loc purificarea exterioară, dar și curățarea de prejudecată și de statut. Prin gestul său, Isus înlocuiește simbolistica ritualului făcut doar de sclav stăpânului: El ne face curați prin cuvântul și dragostea lui, prin dăruirea sa totală. Dacă primim cuvintele lui Isus într-o atitudine de meditație, de rugăciune și de credință, ele își dezvoltă puterea purificatoare și în interiorul nostru. Iată la ce ne invită Evanghelia spălării picioarelor: să ne lăsăm spălați de această apă curată, să trăim în comuniune cu Dumnezeu, să facem și noi astfel de gesturi către aproapele nostru.
Ce prejudecăți trebuie curățate din mine pentru a-l urma mai îndeaproape pe Isus?
Rugăciune:
Doamne Isuse Cristoase, tu nu ai venit să fii slujit, ci să slujești.
Dă-ne har să lăsăm deoparte toată vanitatea noastră, îmbrăcă-ne cu puterea ta, și încununează-ne cu smerenia ta, ca la sfârșit, în gloria slujirii, să putem sta lângă tronul tău,
unde cu Tatăl şi Duhul Sfânt domnești, acum și pentru totdeauna.
