Meditatie biblica la Claudianum, Aleea Zanelor 9A, in fiecare joi de la 19.30
ISUS I-A PORUNCIT CU ASPRIME: „IEȘI DIN EL!”
(Lc 4,33-37)
33 Era în sinagogă un om care avea duh de diavol necurat şi striga în gura mare: 34 „Ei! Ce ai cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu cine eşti: sfântul lui Dumnezeu”. 35 Însă Isus i-a poruncit spunându-i: „Taci şi ieşi din el!” Atunci diavolul l-a trântit jos, în mijloc, şi a ieşit din el fără ca să-i facă vreun rău. 36 I-a cuprins teama pe toţi şi spuneau unii către alţii: „Ce fel de învăţătură este aceasta? El le porunceşte duhurilor necurate cu autoritate şi putere şi ele se îndepărtează!” 37 Şi vestea despre el s-a răspândit în tot ţinutul dimprejur.
Mesajul în context
Cuvântul lui Isus este eficace: învinge răul. Exorcismele reprezintă continuarea victoriei lui asupra satanei, repurtată în timpul ispitirilor. Acum, prin lucrarea ce-o săvârșește, se întinde asupra altora; ulterior, prin pătimirea sa, va ajunge la universul întreg: crucea lui va fi lupta și victoria definitivă asupra vrăjmașului.
Spre deosebire de minuni, exorcismele au loc în mijlocul a nenumărate împotriviri; și pe măsură ce evanghelia își urmează cursul istorisirii ne sunt descrise ca fiind tot mai grele. Înainte de a fi biruit pe deplin, vrăjmașul se implică în bătălie cu toate forțele de care dispune.
Exorcismele conțin mesajul cel mai înalt al anunțului evanghelic: vestea cea bună că răul omului a fost înfrânt. De aceea îl așază Luca la începutul activității de slujire a lui Isus, ca un fel de act programatic, inclus în dubla notă explicativă despre autoritatea cuvântului său (vv. 32 și 36). Dacă pe de o parte ne arată propria reacție la auzul cuvântului său, pe de altă parte ne indică și cel dintâi rod matur al lui: reducerea la tăcere și punerea pe fugă a răului („taci și ieși din el!”).
Evanghelia ne prezintă adevărul, care oricum este cât se poate de evident, că omul nu este liber. Este locuit, iar uneori chiar posedat și pustiit, de rău. Îi ascultă glasul, îl urmează, îl vede cum se ghemuiește înlăuntrul lui și-l înrobește, ca un vierme de mătase închis în coconul său. De aceea are nevoie să fie eliberat din cocon pentru a putea să iasă de acolo și să-și ia zborul spre lumină.
Exorcismele reprezintă activitatea principală a lui Isus și dau sensul întregii sale acțiuni: a venit în lume pentru a-l elibera pe omul aflat în robia răului.
Lupta va atinge momentul ei culminant pe cruce, acolo unde se vor dezlănțui împotriva lui Isus toate forțele potrivnice și vor fi biruite prin moartea celui nimicit din iubire pentru noi. Este o luptă purtată în mod continuu de-a lungul întregii vieți, din ce în ce mai grea și fără armistiții; înainte de a pierde, răul, încolțit, reacționează cu toată violența de care este în stare. Exorcismul fundamental al vieții creștine este botezul, care ne asociază pentru toată viața la bătălia și victoria crucii.
Exercițiu
a. Intru în rugăciune, așa cum s-a arătat în Introducere.
b. Mă reculeg, imaginându-mi sinagoga din Cafarnaum.
c. Cer Domnului ceea ce vreau: a face cunoscută în mine împotrivirea răului, atunci când citesc Cuvântul și a cere să fiu eliberat.
d. Puncte asupra cărora să reflectez:
– spiritul necurat
– ce ai cu noi?
– ai venit să ne distrugi?
– știu cine ești
– taci și ieși
– ieșirea zgomotoasă dar nedăunătoare a diavolului
– puterea Cuvântului asupra diavolului.