Luni, 8 ianuarie 2024
Marcu 1,15: „S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu! Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie”.
Iată un program de convertire oferit de Isus, care predică evanghelia și proclamă împărăţia lui Dumnezeu. În această misiune El nu vrea să fie singur. „El a venit să aducă în lume iubirea lui Dumnezeu și vrea să o răspândească în stilul comuniunii, în stilul fraternității (…) Scopul este de a anunța Împărăția lui Dumnezeu, iar acest lucru este urgent! Este urgent și astăzi.” (Meditații asupra misterelor Sfântului Rozariu, Papa Francisc)
Astfel, primul pas este convertirea profundă, adică ieșirea din starea călduță (de credincios pasiv care „deține informații”, a auzit multe despre Isus, despre Împărăția lui Dumnezeu, dar își vede de viața sa căci nu are timp sau nevoie de El) și așezarea lui Dumnezeu în centrul vieții, cu o iubire sinceră și încredere totală, lăsând întreaga ființă în mâinile Lui. Trecând prin viețile noastre, Isus ne invită constant la comuniune, la misiunea de a imita modelul Său. Ne cheamă pe toți, însă mulți, deși aud vocea Sa, amână răspunsul.
Nu sunt capabili să renunțe la felul lor de a trăi, la persoana lor, la atașamentele lor. Este suficient să urmărim conversațiile uzuale dintre noi ca să înțelegem la ce nivel
de deșertăciune și cât de departe de Împărăția Cerurilor trăim. Oare de ce ne este atât de greu să răspundem prompt chemării lui Isus? De ce nu înțelegem că atunci când El ne invită într-o misiune, o personalizează în conformitate cu potențialul și harurile noastre? La fel cum a făcut cu cei doi frați, Simon și Andrei: i-a chemat de undeva (de la pescuirea lumească) și i-a trimis undeva (la pescuirea minunată), ținând cont de ceea ce ei știau și puteau să facă pentru a aduce mărire lui Dumnezeu.
La fel ne cere și nouă astăzi: să-L urmăm, lăsând în urmă pescuirea noastră (dezolare, disperare, iluzii, succes, atașamente, păcate, păcate, păcate…) și să facem ceea ce El ne cere. Așadar, pasul al doilea al convertirii este îndeplinirea misiunii la care ne cheamă Isus: să aducem și pe alții la Izvorul Vieții.
Cum? Prin harul pe care Isus îl va pune în noi ca recompensă pentru ascultare și răspuns fără ezitare chemării Sale. Toți cei care Îl urmează renasc, primesc viață nouă și devin capabili să vestească Împărăția lui Dumnezeu.
Bunul mers al planului lui Dumnezeu pentru noi depinde, însă, de felul în care noi răspundem chemării sale. Evanghelia de astăzi ne ajută să înțelegem și acest aspect, evidențiind modul prompt în care au răspuns cei doi frați invitației lui Isus, care, trecând pe lângă ei, le-a spus o singură dată „Veniți după mine”?
Ei „LĂSÂND ÎNDATĂ năvoadele”, L-au urmat. În termeni actuali am zice că Simon și Andrei sunt oportuniști. Poate că, atunci când vine vorba de harul divin, trebuie să fim oportuniști, vigilenți. Evanghelistul scrie clar: Isus nu s-a oprit, nu a
insistat. A trecut mai departe la alți doi frați, Iacob și Ioan, pe care i-a chemat în mod similar. Și aceștia au lăsat ÎNDATĂ totul și L-au urmat.
Ce decizie bună! Nu e sigur că Isus i-ar fi chemat a doua oară pentru misiunea de a vesti Împărăția lui Dumnezeu. Poate că i-ar fi lăsat acolo, cu viața lor chinuită, absurdă, cu năvoadele, cu pescuirea lor lumească…
Temă de reflecție:
Eu cum răspund chemării lui Isus: imediat sau amânat?
Cât din timpul meu este ocupat cu pescuirea „lumească” și cât cu pescuirea„ minunată”?
RUGĂCIUNE
PSALMUL 51 (50)
3 Ai milă de mine, Dumnezeule, după marea ta bunătate,
şi, după mulţimea îndurărilor tale, şterge fărădelegea mea!
4 Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea
şi curăţă-mă de păcatul meu!(…)
8 Iată, ţie îţi place adevărul în adâncul [inimii],
fă deci să pătrundă înţelepciunea înlăuntrul meu!(…)
12 Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule,
şi un duh statornic înnoieşte înăuntrul meu!
13 Nu mă alunga de la faţa ta
şi duhul tău sfânt nu-l lua de la mine!
14 Dă-mi înapoi bucuria mântuirii tale
şi întăreşte-mă cu duh binevoitor!
15 Atunci voi învăţa pe cei fărădelege căile tale
şi cei păcătoşi la tine se vor întoarce.(…)
17 Doamne, deschide-mi buzele
şi gura mea va vesti lauda ta!
