Luni, 13 noiembrie 2023
Luca 17, 1-6: În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Este imposibil să nu vină scandalurile, dar vai celui prin care vine! Ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega o piatră de moară de gât şi ar fi aruncat în mare, decât să scandalizeze chiar şi numai pe unul dintre aceştia mici. Fiţi atenţi cu voi înşivă! Dacă fratele tău păcătuieşte, mustră-l, iar dacă se converteşte, iartă-l! Dacă păcătuieşte împotriva ta de şapte ori pe zi şi de şapte ori se întoarce la tine, spunând: «Îmi pare rău!», tu să-l ierţi!” Apostolii i-au spus Domnului: “Măreşte-ne credinţa!” Iar Domnul a spus: “Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi spune sicomorului acestuia: «Dezrădăcinează-te şi plantează-te în mare!» şi v-ar asculta”.
Isus continuă formarea discipolilor săi, atenționându-i să facă totul cu mult discernământ, cu multă atenție, mai ales când este vorba despre milostivire și iertarea aproapelui, întrucât sunt fapte pentru care pedeapsa este capitală. Imediat, apostolii își examinează credința și ajung la concluzia că motivul pentru care nu sunt capabili să pună în practică învățăturile lui Isus (adică să ierte fără a ține socoteală de câte ori, să ierte la nesfârșit fapte care par de neiertat), este puțina lor credință.
Gândind cu mintea lor omenească (cum și noi facem mereu!), îi cer lui Isus să le-o mărească fie pentru a fi pe placul Lui, fie pentru a evita consecințele neplăcute sau poate chiar din dorința de a face binele. Însă, primesc un răspuns, care pare să îngreuneze și mai mult învățarea lecției despre iertare. Evident că Isus nu vrea să le spună că fără o credință imensă, nu vor fi capabili niciodată să ierte orice și pe oricine. El pare să spună că: „Nu vreau să vă sporesc credința prin miracol, ci vreau să vă încurajez să o folosiți pe aceea pe care o aveți.
Puneți fiecare câte un grăunte de muștar în credința voastră! Apoi, trăiți, acționați, doriți, cereți conform credinței pe care o aveți. Fiecare ar trebui să ceară cu câtă credință are, dar cu toții trebuie să credeți că la Dumnezeu orice este posibil, El ascultă pe cine vrea și dăruiește cui vrea, cât vrea. Puterea seminței de muștar nu trebuie subestimată.”
Nu poate crește decât ceea ce există deja, însă Dumnezeu nu are nevoie ca noi să măsurăm periodic „greutatea” credinței noastre. El știe foarte bine nevoile noastre, așa cum spune și Psalmul 138 (139): „Doamne, tu mă cercetezi şi mă cunoşti; ştii când mă aşez şi când mă scol; pătrunzi de departe intenţiile mele;…toate cărările mele îţi sunt cunoscute. … Înainte de a-mi ajunge cuvântul pe limbă, tu, Doamne, îl cunoşti în întregime. … Minunată este pentru mine cunoaşterea ta, prea înaltă ca să o pot înţelege…..”
Cum putem noi ajuta sămânța de muștar?
Iubindu-L din ce în ce mai mult pe Isus. Ascultând inspirațiile Spiritului Sfânt în inimile noastre. Rugându-ne neîncetat: Doamne, dă-ne mai multă încredere în tine! Mai multă încredere și mai puțină îndoială.
Temă de reflecție:
Cum ar fi credința mea dacă aș semăna în ea un grăunte de muștar?
RUGĂCIUNE
Îți mulțumim, Doamne, în primul rând, pentru credința noastră. Îți mulțumim că ne-ai deschis inimile, ochii și urechile și din cuvântul Tău am putut înțelege ce mare dar și cât de prețioasă este credința pentru noi. Știm că nu am dobândit-o singuri și că nu stă în puterea noastră să o creștem. Doamne, numai Tu poți lucra în noi. Știm că nimic nu este imposibil pentru tine. Dă-ne mai multă ascultare, mai multă încredere în Tine, mai multă credință în Tine ca să fim atenți și să facem voia Ta!
Te rugăm, Doamne, pentru toți oamenii care nu cred, nu Te cunosc și nu Te iubesc. Fă-le cunoscut Cuvântul Tău ca să se convertească și să trăiască!
Îți mulțumim, Doamne!
Amin.
