de M. Chiara Biagioni
“Motoul oficial al acestei vizite este «Cristos este viitorul nostru». Nu cunosc discursurile pe care papa le va face la Budapesta. Biserica din Ungaria simte puternic schimbările sociale şi culturale, dispariţia religiozităţii tradiţionale şi acum aşteptăm un mesaj pentru viitor. Cum să repornim? Cum să găsim viitorul nostru? Cum să demonstrăm că Isus Cristos şi credinţa sunt drumul pentru viitorul ţării noastre. Cuvântul central al acestei vizite este viitor şi viitorul nostru este Cristos”. Părintele Csaba Török, administrator parohial al catedralei din Esztergom şi responsabil pentru raporturile cu mass-media din Conferinţa Episcopală din Ungaria, prezintă într-o întâlnire online organizată de ISCOM (Universitatea Pontificală “Sfânta Cruce”) aşteptările poporului ungar în vederea călătoriei apostolice a Papei Francisc în Ungaria. De la 28 la 30 aprilie 2023, Sfântul Părinte va ajunge la Budapesta unde, datorită “stării fizice”, staff-ul vatican a decis să concentreze toate evenimentele şi întâlnirile.
Cu privire la posibilitatea unei prezenţe la Budapesta a Patriarhului Kiril sau a unui reprezentant al său, părintele Török a răspuns că “deja în 1996, când Papa Ioan Paul al II-lea a ajuns la Pannonhalma, era problema deschisă”, adică dacă “acea vizită putea să fie ocazie pentru o întâlnire cu fostul patriarh de Moscova, Alexei al II-lea”. “Biserica din Ungaria – a subliniat apoi purtătorul de cuvânt al episcopilor ungari – a încercat mereu să fie ca o punte între ortodoxie şi Biserica catolică latină. Şi acum există întrebări deschise, dată fiind situaţia politică”, deşi pentru moment, “nu se vorbeşte despre asta”. Preotul aminteşte că la Congresul Euharistic Internaţional din 2021 la Budapesta, erau prezenţi patriarhul ecumenic şi reprezentanţii Bisericilor ortodoxe. “Cardinalul Erdö – a adăugat el după aceea – vorbeşte foarte bine ruseşte, are raporturi foarte bune cu ierarhia rusă, dar oficial nu ştim nimic despre asta”.
Oricum pacea şi dialogul vor fi printre temele centrale ale acestei vizite. La Budapesta, papa va avea întâlniri protocolare cu şeful statului, cu premierul Viktor Orban şi cu autorităţile şi reprezentanţii societăţii civile şi corpul diplomatic. În această privinţă, părintele Török aminteşte că tot în anul 2021, când papa a mers la Budapesta pentru Congresul Euharistic Internaţional, premierul Viktor Orban a dăruit Sfântului Părinte “un cadou foarte special”, o veche scrisoare care dăinuie din invazia mongolică în urma căreia jumătate din populaţie a fost eliminată. “Viktor Orban a dăruit scrisoarea regelui de atunci adresată papei căruia îi cerea ajutor pentru a salva şi a păstra creştinătatea în Ungaria şi în toată Europa. “A fost un semnal. Viktor Orban se prezintă ca protector al creştinismului şi caută în mod conştient o conexiune faţă de papa”. Preotul aminteşte că în februarie, într-un discurs public de bilanţ, “Orban a spus că în Europa există exclusiv numai două state care luptă pentru pacea în Ucraina şi aceste state sunt Vaticanul şi Ungaria”, pentru că papa este “purtătorul de cuvânt al păcii” şi Ungaria este împotriva trimiterii de arme Ucrainei. În substanţă, Orban spune: “Noi suntem aliaţii Vaticanului şi unicul stat în Europa care protejează creştinismul şi în politica externă facem tot posibilul pentru pace urmând figura papei”.
Altă temă spinoasă, problema migraţiei. “Biserica Catolică este foarte tăcută”, a spus purtătorul de cuvânt, dar “mulţi catolici lucrează în ONG-uri” şi “încearcă să dea ajutorul lor”. “Instituţiile caritative ale Bisericii încearcă să găsească uşa mică dacă nu se poate intra pe uşa mare şi în acest context serviciile Ordinului Maltez şi ale Caritas au făcut mult”. Părintele Török explică jurnaliştilor în ce context au ajuns să lucreze catolicii. “Biserica Catolică din Ungaria nu are nicio independenţă în finanţările sale. Şcolile, institutele, spitalele, precum şi diecezele sunt finanţate de stat. De fiecare dată când există vreo tensiune politică, internă sau externă, se preferă să nu se spună nimic pentru că punem în pericol finanţarea noastră. Dacă un guvern devine duşman al Bisericii, în câteva luni poate conduce Biserica până la faliment”. Aşadar spaţiul de mişcare este limitat. “Biserica din Ungaria, la nivel de episcopi şi de conferinţă episcopală, respectă directivele guvernului încercând să se adapteze la situaţie. Dar dacă vorbim despre Biserică drept comunitate a credincioşilor, există multe iniţiative care încearcă să dea un răspuns evanghelic la această situaţie”. Preotul aminteşte munca făcută de ONG-uri şi de instituţiile caritative ale Bisericii “la graniţa spre Serbia”. “Erau de mare ajutor pentru migranţi”, spune el. “Acum Ungaria a închis graniţa şi cei care oficial intră în ţară sunt migranţi ilegali şi ca atare trebuie să fie supuşi unui proces judecătoresc la sfârşitul căruia sunt întorşi în Serbia”. “Deoarece multe drumuri spre Europa trec prin Ungaria, există un trafic foarte puternic de persoane”, deşi guvernul preferă să nu vadă asta. Şi pe acest front, mulţi catolici încearcă să dea ajutorul lor “în afara limitelor vizibile ale Bisericii instituţionale”.
(După agenţia SIR, 18 aprilie 2023)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu