Un weekend la Manresa
Weekendul trecut, în perioada 3-5 martie, am avut oportunitatea să particip la un weekend de reculegere într-un loc foarte drag mie, și anume Centrul Spiritual Manresa. Deși este a treia reculegere de acest tip la care particip, de fiecare dată experimentez alte trăiri și rămân plăcut surprinsă de devotamentul celor care ne primesc în casa lor pentru îndrumare spirtuală.
Activitatea menționată are loc de două ori pe an și este adresată tinerilor până în vârsta de 35 de ani, iar tematica abordată a fost iertarea și reînnoirea relațiilor.
În prima zi, și anume vineri seara, s-a dat startul cu Sfânta Liturghie, urmată de câteva momente de rugăciune prin cânt în capelă, iar apoi sâmbătă dimineață am început programul propriu-zis. Ziua a fost împărțită în două: în prima parte a zilei, am avut ca invitat special pe doamna Domnica Petrovai, psihoterapeut cognitiv‑comportamental. Aceasta ne-a învățat despre relațiile noastre cu cei din jur referitor la conflicte, care ne dau oportunitatea să fim mai buni cu cei din jur, să fim vulnerabili fără a plasa responsabilitatea celuilalt. După acest moment, fiecare dintre noi s-a retras în meditație personală, urmând ca mai apoi să ne întâlnim în grupuri mici și să dăm glas lucrurilor care ne-au atins la inimă.
A doua parte a zilei a fost constituită din doi invitați care să ne deschidă orizonturile și spre planul interior al iertării, așa cum ne-a învățat Isus. Așadar, sora Monica Neamțu SDC și Părintele Mihai Groza au îmbinat perfect noțiunile asimilate cu viața spirituală. De la aceștia am rămas cu câteva lucruri importante, și anume: să ierți este un dar frumos pe care îl faci sufletului tău, dăruind iertare ție însuși, apoi celor din jur, îți cureți sufletul de lucruri care te macină și care nu te lasă să fii fericit. Când ne iertăm pe noi, atunci îi iertăm și pe ceilalți, iar când îi iertăm pe ceilalți vom putea fi cu adevărat fericiți.
Ca și invitat mai nonconformist, am avut oportunitatea sa o cunoaștem și să stăm de vorbă cu actrița Elena Ivanca. Ceea ce a fost cu adevărat surprinzător, aceasta s-a apropiat atât de mult de inima noastră și de nevoile noastre sufletești, încât cel mai important lucru pe care l-am învățat de la ea este să nu ne pese de părerile celor care vor să ne înjosească. Să ne simțim iubiți de Dumnezeu, pentru că suntem, iar atunci când îl purtăm cu noi peste tot toate lucrurile vor avea un sens.
Alte momente reprezentative au fost calea crucii organizată în jurul mânăstirii, care a surprins perfect cadrul răstignirii pe cruce: însăși vremea era tristă și în rugăciune împreună cu noi; liturghiile din fiecare zi în care mulțumeam Domnului pentru timpul petrecut împreună, adorațiile nesfârșite urmate de ore întregi de cântece armonioase și nu în ultimul rând, cercurile magis, unde fiecare își făcea o examinare amănunțită a trăirilor interioare și momentelor petrecute alături de ceilalți, pe care mai apoi le exterioriza în grup, împărtășind impresii, sentimente.
Un moment cu adevărat impactant pentru mine a fost o provocare primită în timpul unei liturghii. Părintele Jani ne-a sugerat ceva non-convențional, să scriem un mesaj persoanei pe care nu am reușit să o iertăm încă, ceea ce am făcut majoritatea, însă marea surprindere a fost când am primit înapoi același mesaj, lucru ce a certificat din nou câtă nevoie avem de iertarea celuilalt pentru a ne simți liberi.
Așadar fiecare reculegere este o nouă experiență, o nouă reîntâlnire cu El, o nouă posibilitate de a te detașa de cotidian și de a-ți încărca bateriile în compania lui Isus, dar și a oamenilor minunați care fac toate aceste lucruri posibile. Mulțumim pentru că lucrați ca noi, tinerii de astăzi să nu ne lăsăm copleșiți de rutina obositoare de fiecare zi și să ne facem timp pentru Dumnezeu.
Ariana