A fost republicată una dintre capodoperele iezuitului Paul Beauchamp
de Simone Caleffi
Apropiindu-se de Scripturi, mulţi se simt nepregătiţi pentru înţelegerea lor corectă. Cu toate acestea, dincolo de studiile specifice de exegeză şi analiză istorică, text cu text, carte cu carte, nu este imposibil de a găsi chei în ansamblu de descifrare a Bibliei. Realitatea cea mai importantă nu este atât “a descoperi” Scriptura, cât mai ales “a intra în ea”, a o recunoaşte ca limbă maternă a credinţei. Însoţirea cititorului în această călătorie este scopul operei iezuitului francez Paul Beauchamp (1924-2001), unul din cei mai importanţi biblişti din secolul trecut, animator al Centre Sèvres la Paris, facultatea teologică a Societăţii lui Isus unde timp de aproape patruzeci de ani a predat Sfânta Scriptură. Cu prefaţa lui Roberto Vignolo, Vita e Pensiero repropune Parlare delle Scritture sacre [A vorbi despre Scripturile sacre] (Milano, 2022, 123 de pagini), “bijuteria” preţioasă a muncii sale, care nu a pierdut prospeţimea la peste patruzeci de ani de la prima publicare.
Volumul marelui exeget al Sfintelor Scripturi, îndeosebi al Primului Testament, care a scris contribuţii fundamentale pentru interpretarea modernă a Torah subliniind o lectură simbolică şi antropologică a Bibliei şi dând mai puţin spaţiu unei exegeze istorico-critice, prin trei părţi ne face să descoperim că Scriptura are un afară şi un înăuntru: că este cuvânt al lui Dumnezeu şi al omului, că este carte unică şi multiplă, că este a tuturor oamenilor şi a unui popor în mod deosebit. Tocmai aceste contrapoziţii pot s-o facă înţeleasă mai bine, de vreme ce doi poli, unindu-se, dobândesc o semnificaţie nouă şi mai adevărată, unde punctul focal se află în conjuncţia “şi”, inel mic dar indispensabil al lanţului care umple de sens ceea ce uneşte. Inspirându-se din Conciliul al II-lea din Vatican, autorul scoate în evidenţă cum cartea cărţilor este martoră a întâlnirii dintre Dumnezeu şi om şi, pornind de la capitolul al VI-lea din Dei Verbum, analizează noul profil al cititorului Bibliei. Dumnezeu, care are mulţi martori, un Fiu şi două popoare, vorbeşte în timpuri diferite şi pe mai multe voci. Contrastul vizibil pe care-l întâlnim în Sfânta Scriptură este dat de pluralitatea autorilor săi şi de faptul că unitatea ei adesea tace.
Beauchamp, oferind modurile pentru a ne apropia de textul biblic, în aceste şapte capitole nu-l pierde din vedere niciodată pe cititor însoţindu-l în dificultăţile de abordare şi dându-i o gamă de exemplificări sugestive ale exegezei sale, capabilă să dea din nou Bibliei toată importanţa sa umană: de la relatarea începuturilor, cu Adam figură a fraternităţii, la alegerea lui Abraham, la Exod, la Balaam, la David şi la Solomon, când poporul sfânt al lui Dumnezeu este chemat să se confrunte cu neamurile, până la împlinirea evanghelică a Fiului Omului. Este o istorie complexă, aventură niciodată paşnică ce constrânge toate cuvintele pentru a spune Dumnezeu, şi pe ale noastre, să treacă în foc. Pentru că graţie întâlnirii incandescente a lui Dumnezeu cu omul Scripturile devin “sacre”. Şi poporul lui Dumnezeu împreună cu ele.
(După L’Osservatore Romano, 13 ianuarie 2023)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu