Meditatie biblica la Claudianum, Aleea Zanelor 9A, in fiecare joi de la 19.30
ACUM SLOBOZEȘTE (Lc 2,21-38)
22 După ce s-au împlinit zilele purificării lor, după Legea lui Moiseg, l-au dus la Ierusalim ca să-l ofere Domnului, 23 după cum este scris în Legea Domnului: Orice prim născut de parte bărbătească va fi declarat sfânt pentru Domnulh 24 şi să aducă jertfă, după cum este scris în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. 25 Şi iată că era la Ierusalim un om cu numele Simeon şi acesta era un om drept şi evlavios care aştepta consolareai lui Israel şi Duhul Sfânt era asupra lui. 26 Îi fusese revelat de Duhul Sfânt că nu va vedea moartea înainte de a-l vedea pe Cristosulj Domnului. 27 A fost condus de Duhul Sfânt la templu, iar când părinţii l-au adus pe copilul Isus, ca să îndeplinească prescrierile Legii cu privire la el, 28 l-a luat în braţele sale şi l-a binecuvântat pe Dumnezeu spunând: 29 „Acum eliberează-l, Stăpâne, pe slujitorul tău în pace, după cuvântul tău, 30 pentru că ochii mei au văzut mântuirea ta 31 pe care ai pregătit-o în faţa tuturor popoarelor: 32 lumină spre luminarea neamurilor şi spre gloria poporului tău Israel!” 33 Tatăl şi mama lui se mirau de cele spuse despre el. 34 Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: „Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca semn care va stârni împotrivire – 35 ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi – iar ţie, o sabie îţi va străpunge sufletul”. 36 Era acolo şi Ana, profetesa, fiica lui Fanuel, din tribul lui Aşer. Aceasta era mult înaintată în vârstă. După ce trăise cu bărbatul ei şapte ani de la fecioria ei, 37 era acum văduvă şi ajunsese la optzeci şi patru de ani. Ea nu părăsea templul, slujind zi şi noapte prin posturi şi rugăciuni. 38 Venind şi ea chiar la aceeaşi oră, îl preamărea pe Dumnezeu şi vorbea despre [copil] tuturor celor care aşteptau eliberarea Ierusalimului.
1. Mesajul în context
După prezentarea Păstorului în fața păstorilor, a mântuitorului, Cristos Domnul, în fața celor umili, urmează prezentarea oficială a lui Isus în fața poporului căruia i s-au dat legea (vv. 22.23.24.27.39), templul (vv. 22.27.37) și profeția (vv. 25.26.27.28.34). Timpul cuprins între vestea adusă lui Zaharia și prezentarea lui Isus la templu e de 490 de zile, adică 70 de săptămâni. Se împlinește timpul profețit de Daniel, care marchează trecerea de la promisiunea-așteptare la realizarea-împlinire (Dan 9,24).
Legea, templul și profeția sunt cele trei înfățișări ale celui ce trebuia să vină. El este Cuvânt făcut trup, slavă a lui Dumnezeu și însuși chipul lui. Prima sosire a lui la Ierusalim semnalează pragul trecerii de la rânduiala așteptării la cea a împlinirii. Noaptea este pe cale să se sfârșească, ziua abia așteaptă să iasă la iveală și se întrezărește sosirea soarelui.
Intrarea umilă a lui Isus în templu, prin care se împlinește cuvântul legii, trebuie pusă în legătură cu înfricoșătoarea viziune a lui Mal 3 cu privire la sosirea definitivă a Domnului și a judecății sale.
Acum îi putem spune Numelui pe nume (v. 21), el cel în care se împlinește legea (vv. 22-24): prin puterea Spiritului Sfânt, Simeon îl recunoaște pe Domnul și profețește, după ce a rostit cântarea de bucurie în cinstea așteptării ce a luat sfârșit. Acum, Simeon, imagine a Vechiului Testament și a fiecărui om în parte, poate să moară împăcat. Teama de moarte a fost biruită, pentru că de aici înainte există amintirea unui Dumnezeu copil ce va muri pentru noi. Memoria mortis [amintirea morții, n.tr.] nu mai provoacă niciun fel de frică și se transformă într-o ars vivendi [artă de a trăi, n.tr.] în pace, fiindcă în sfârșit e posibil să-l găsim pe Dumnezeu sub forma propriei sale limite (vv. 25-35). Și mai avem, în cele din urmă, episodul cu Ana, cea văduvă, care-l recunoaște în prunc pe mirele lui Israel (vv. 36-38).
Exercițiu
a. Intru în rugăciune, așa cum s-a arătat în Introducere.
b. Mă reculeg, imaginându-mi templul.
c. Cer Domnului ceea ce vreau: bucuria de a-l striga pe Isus pe nume și de a-l întâlni (cu teamă și cu iubire).
d. Puncte asupra cărora să reflectez:
– circumciderea
– i s-a pus numele Isus
– prezentarea în templu
– întâlnirea cu Simeon
– semnul de contradicție
– întâlnirea cu Ana.