Joi, 5 ianuarie 2023
Ioan 1, 43-51: ”În acel timp, Isus voia să plece din Galileea și l-a găsit pe Filip. Isus i-a zis:<< Urmează-mă!>> Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru. Filip l-a întâlnit pe Natanael și i-a zis: << L-am găsit pe cel despre care au scris Moise, în Lege și Profeții, pe Isus, fiul lui Iosif din Nazaret. >> Dar Natanael i-a zis: << Poate fi ceva bun din Nazaret ? >> Filip i-a zis: << Vino și vezi ! >> Isus l-a văzut pe Natanael venind la el și a zis despre el: << Iată cu adevărat un israelit în care nu este viclenie !>> Natanael i-a zis: << De unde mă cunoști ? >> Isus i-a răspuns: << Înainte de a te fi chemat Filip, te-am văzut stând sub smochin >> Natanael i-a răspuns: << Rabbi, tu ești Fiul lui Dumnezeu, tu ești regele lui Israel >> Isus a răspuns și i-a zis: << Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi ? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea. >> Și i-a zis: << Adevăr, adevăr vă spus: veți vedea cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând deasupra Fiului Omului >>
Observăm în acest pasaj cum Isus își întinde mrejele puterii sale interioare și creează o plasă de relații, care apoi continuă să se contureze, atașând noi și noi discipoli. De ce avea nevoie Isus de atâția discipoli ? Îi folosea la răspândirea mesajului evanghelic, la îndeplinirea misiunii sale? Poate că Isus nu avea atât de multe obiective pe cât am putea să ne imaginăm. Poate nu făcea decât ceea ce știa cel mai bine: iubea și răspândea iubire. El își privea potențialii discipoli, nu ca un anteprenor care intuiește cine este capabil să facă bani, nu ca un manager care intuiește cine este capabil să gestioneze problemele firmei, ci ca un clarvăzător care vedea direct în inimă. Isus intuia atunci când cineva avea o inimă curată, fără ”viclenie”, așa cum a intuit că Natanael era un om fără intenții ascunse. De unde știa acest lucru ? Îl văzuse sub smochin, ceea ce însemna că Natanael era un om contemplativ, un om care avea o relație profundă cu Dumnezeu. Tocmai ceea ce căuta Isus: oameni contemplativi, care vorbesc cu Tatăl în tăcerea inimii.
Cât timp vei petrece astăzi sub smochin ?
” Doar în iubire te pot găsi, Dumnezeul meu !
În iubire porțile sufletului meu se deschid larg,
îmi permit să respir aerul nou al libertății
Și să uit de meschinăria mea.
În iubire întreaga mea ființă înaintează
în afara granițelor rigide ale îngustimii și nerăbdării afirmării de sine,
care mă fac prizonier al sărăciei și goliciunii mele proprii.
În iubire toate puterile sufletului meu curg spre tine,
nemaidorind să se întoarcă, ci doar să se piardă complet în tine,
căci prin iubirea ta, tu ești cel mai adânc nucleu al inimii mele,
mai aproape de mine decât sunt eu însumi.
Dar când eu te iubesc,
când reușesc să scap din cercul îngust al sinelui
și las în urmă agonia neliniștită de întrebări fără răspuns,
când ochii mei orbiți privesc doar de la distanță și din afară
spre strălucirea ta de neapropiat
și cu atât mai mult, când tu însuți,
O, Cel de neînțeles,
ai devenit, prin iubire, nucleul cel mai adânc al vieții mele,
atunci pot să mă cufund cu totul în tine, O Dumnezeule misterios,
și odată cu mine, toate întrebările mele. ”
Karl Rahner SJ
