Miercuri, 28 septembrie 2022
Iob 9,10-11 « El face lucruri mari, care nu pot fi pătrunse, fapte minunate, care nu pot fi numărate. Iată, trece pe lângă mine şi eu nu-l văd; se duce şi eu nu-mi dau seama. »
Unde?…De câte ori nu ne-am pus problema prezenței/absenței lui Dumnezeu în viața noastră? De la cele mai mici evenimente până la cele mai mari, scrutăm cu privirea spirituală un semn(sau mai multe) al apropierii lui Dumnezeu față de noi. Avem dorința de gusta prezența Lui doar atunci când vrem și când suntem predispuși. Iată că El trece pe lângă noi fix când ne așteptăm mai puțin și astfel nu-l vedem, ba mai mult nici măcar nu-i auzim pașii. Din cauza grijilor care ne apasă, a durerilor sau a deznadejdii – abordăm tehnica mersului pe munte. A ține capul aplecat și a ne calcula mereu pașii- sunt cele două atitudini care ne produc orbirea celorlalte simțuri spirituale, mai ales vederea în perspectivă.
Astăzi și nu numai, să ridicăm capul, să privim în jurul nostru și să ne întrebăm: Când și unde? „Doamne, când te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol, sau bolnav sau în închisoare, și nu ți-am slujit?” (Mt 25,44) Când și unde mi-am dat seama de prezența lui Dumnezeu în ultimul timp?
Rugăciune Doamne, tu mă cercetezi şi mă cunoşti; ştii când mă aşez şi când mă scol;pătrunzi de departe intenţiile mele; fie că umblu, fie că stau culcat, nimic nu-ţi scapă;toate cărările mele îţi sunt cunoscute. (Psalmul 139, 1-3)
54544 Comments9 SharesLikeCommentShare