31.07.2022, Vatican (Catholica) – „Sunt tentat, în numele banilor și oportunităților, să sacrific pe altarul lăcomiei legalitatea și onestitatea?” Întrebarea a fost sugerată de către Papa Francisc, pentru noi toți. A fost prima întâlnire cu credincioșii pentru rugăciunea „Îngerul Domnului” după vizita în Canada. Redăm alocuțiunea papală după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.
Iubiți frați și surori, bună ziua!
În Evanghelia de la liturgia de astăzi, un om îi adresează lui Isus această cerere: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!” (Lc 12,13). Este o situație foarte obișnuită, probleme asemănătoare sunt încă la ordinea zilei: câți frați și surori, câți membri ai aceleiași familii din păcate se ceartă și eventual nu își mai vorbesc din cauza moștenirii!
Isus, răspunzându-i acelui om, nu intră în amănunte, ci merge la rădăcina diviziunilor provocate de posesia lucrurilor, și spune clar: „Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie” (v. 15). Ce este lăcomia? Este aviditatea neînfrânată de bunuri, voința de a se îmbogăți mereu. Este o boală care distruge persoanele, pentru că foamea de posesie creează dependență. Mai ales cel care are mult nu se mulțumește niciodată: vrea tot mai mult, și numai pentru el. Dar astfel nu mai este liber: este alipit, sclav a ceea ce în mod paradoxal ar trebui să îi folosească pentru a trăi liber și senin. În loc să se folosească de bani, devine servitor al banilor. Dar lăcomia este o boală periculoasă și pentru societate: din cauza ei am ajuns astăzi la alte paradoxuri, la o nedreptate cu nu a mai fost înainte în istorie, unde puțini au mult și mulți au puțin sau nimic. Să ne gândim și la războaie și la conflicte: aproape întotdeauna intră dorința de resurse și bogății. Câte interese există în spatele unui război! Cu siguranță unul dintre acestea este comerțul de arme. Acest comerț este un scandal cu care nu trebuie și nu putem să ne resemnăm.
Isus ne învață astăzi că, în inima la toate acestea, nu sunt numai câțiva puternici sau anumite sisteme economice: în centru este lăcomia care este în inima fiecăruia. Așadar să încercăm să ne întrebăm: cum merge dezlipirea mea de bunuri, de bogății? Mă plâng pentru ceea ce îmi lipsește sau știu să mă mulțumesc cu ceea ce am? Sunt tentat, în numele banilor și oportunităților, să sacrific pe altarul lăcomiei legalitatea și onestitatea? Am spus „altar”, altarul lăcomiei, dar pentru ce am spus altar? Pentru că bunurile materiale, banii, bogățiile pot să devină un cult, o adevărată idolatrie. De aceea Isus ne avertizează folosind cuvinte puternice. Spune că nu putem sluji la doi stăpâni și – să fim atenți – nu spune Dumnezeu și diavolul, nu, sau binele și răul, ci Dumnezeu și bogățiile (cf. Lc 16,13). Ne-am aștepta ca să spună: nu se poate sluji la doi stăpâni, Dumnezeu și diavolul. În schimb spune: Dumnezeu și bogățiile. A ne folosi de bogății, da; a sluji bogăția, nu: este idolatrie, înseamnă a-l ofensa pe Dumnezeu.
Așadar – am putea să ne gândim – nu putem dori să fim bogați? Singur că putem, ba chiar, este corect să dorim asta, este frumos a deveni bogați, dar bogați conform lui Dumnezeu! Dumnezeu este cel mai bogat dintre toți: este bogat în compasiune, în milostivire. Bogăția Sa nu sărăcește pe nimeni, nu creează certuri și diviziuni. Este o bogăție căreia îi place să dea, să distribuie, să împărtășească. Fraților, surorilor, a aduna bunuri materiale nu este suficient pentru a trăi bine, pentru că – spune tot Isus – viața nu depinde de ceea ce se posedă (cf. Lc 12,15). În schimb depinde de relațiile bune: cu Dumnezeu, cu ceilalți precum și cu acela care are mai puțin. Așadar, ne întrebăm: eu cum vreau să mă îmbogățesc? Vreau să mă îmbogățesc conform lui Dumnezeu sau conform lăcomiei mele? Și întorcându-ne la tema moștenirii, ce moștenire vreau să las? Bani în bancă, lucruri materiale, sau oameni mulțumiți în jurul meu, fapte de bine care nu se uită, persoane pe care le-am ajutat să crească și să se maturizeze?
Sfânta Fecioară Maria să ne ajute să înțelegem care sunt adevăratele bunuri ale vieții, acelea care rămân pentru totdeauna.