Joi, 16 iunie 2022
TRUPUL ȘI SÂNGELE DOMNULUI
Luca 9, 11b-17: ” În acel timp, Isus a primit mulțimile și le-a vorbit despre împărăția lui Dumnezeu vindecându-i pe bolnavi. Începuse să se lase înserarea; atunci, apropiindu-se cei doisprezece, i-au spus: << Dă drumul mulțimii pentru ca, mergând prin satele și ținuturile dimprejur, să-și găsească adăpost și de mâncare, pentru că aici suntem într-un loc pustiu! >> El însă le-a spus: << Dați-le voi să mănânce ! >> Dar ei au răspuns: << Nu avem mai mult de cinci pâini și doi pești. Doar dacă ne-am duce noi să cumpărăm de mâncare pentru tot poporul acesta !>> Erau cam cinci mii de bărbați. Atunci le-a zis discipolilor săi: << Puneți-i să se așeze în grupuri de câte cincizeci ! >> Ei au făcut astfel și i-au așezat pe toți. Atunci, luând cele cinci pâini și cei doi pești, a privit spre cer, le-a binecuvântat, le-a frânt și le-a dat discipolilor ca să le pună înaintea mulțimii. Toți au mâncat și s-au săturat și au adunat din ceea ce a prisosit pentru ei, din bucățile de pâine douăsprezece coșuri. ”
Mulțimi de oameni îl urmau pe Isus. Oameni însetați de adevărul care ieșea prin vorbele Lui. Oameni bolnavi de temeri, anxietăți, griji, probleme. Iar Isus oferea vindecare. Oferea adevăr. Oferea mângâiere. Până ce totul i s-a părut puțin și a ales să se ofere pe Sine.
Sufletele erau însetate de adevăr, însă trupurile se supuneau legilor naturii, având nevoie de hrană pentru subzistență. Când se lasă înserarea peste noi, iar criza necredinței începe să ne bântuie, avem impresia că însăși credința noastră nu e decât o iluzie, că alta este viața, că altele sunt nevoile noastre. Și ne lăsăm ghidați de nevoi. Însă Isus nu i-a pus pe oameni în fața unei alegeri drastice: ori eu, ori hrana.
Dacă reflectăm cu deschidere la viața noastră de credință, Dumnezeu nu ne-a pus niciodată în fața unei alegeri: ori o viață fericită și împlinită, ori El. De fapt, desăvârșirea presupune să ne găsim fericirea și împlinirea în El. Credința în Dumnezeu duce la trăirea vieții cu intensitate, cu optimism, în stare de conștientizare. Dar pentru a atinge această desăvârșire, avem nevoie de o stare conștientă de predare totală în mâinile lui Dumnezeu, avem nevoie să fim locuiți de El, să fim una cu El. Iar El, în înțelepciunea Sa, ne-a oferit această posibilitate, s-a făcut mic pentru a putea locui în noi.
Ce-ți lipsește astăzi pentru a te lăsa locuit de El, pentru a permite luminii Sale să-ți lumineze înserarea?
Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi !
