Luni, 18 aprilie 2022
«Păzeşte-mă Dumnezeule, pentru că în tine îmi aflu scăparea» (Psalmul 15,1)
Sunt momente în viață, când avem nevoie să ne șimțim în siguranță, să trăim cu această certitudine, dacă se poate zice așa, care să ne ofere confort și pace: în noi înșine și în afara noastră. În această perioadă, suntem invitați mai mult ca oricând să conștientizăm faptul că Domnul Dumnezeu ne este refugiul, apărarea și scăparea.
Sunt atâtea locuri în care ne-am căutat refugiul, scăparea și stabilitatea, dar am rămas rând pe rând decepționați de faptul că lumea aceasta, cu toate senzațiile ei tari, cu toate propunerile ei, nu ne poate garanta un refugiu sigur și mai ales durabil.
Îndemnul pslamistului este să ne determine să ne lăsăm purtați de Isus Cristos, Domnul vieții, singurul pe care ne putem baza între atâtea oferte lucitoare, dar…efemere. El să fie asemenea unei busole pe drumul vieții de fiecare zi, singura care ne indică adevărata destinație pe care o dorește cu atâta sârg inima noastră.
Pe calea vieții, pe cine te bazezi?
Doamne, ajută-mă să te cunosc, să mă cunosc pe mine însumi.
Doamne, facă-se voia ta și nu a mea.
Sunt aici, Doamne.
(Sfântul Alfons Rodrigues SJ)
