Miercuri, 10 Noiembrie 2021
„[…] Mulțumiți pentru toate, căci aceasta este voința lui Dumnezeu în Cristos Isus! ” (1Tes 5,18)
A sta la distanță. Cu siguranță au fost momente în viață când ne-am plasat la distanță de Dumnezeu, fie din pricina faptului că nu ne-am considerat vrednici de a ne apropia, fie starea noastră fizică/spirituală ne-a proiectat subtil în fața unui teren minat unde pașii noștri spre Tatăl se opresc brusc. Există o veste bună: ne putem ridica glasul(și de la distanță) asemenea celor zece leproși, strigând în inimă: „Isuse, Învățătorule, îndură-te de noi!” Noi – pentru că acesta nu este un act individualist, ci un act al comunității.A merge.
O cunoscută zicală spune că nu destinația ar fi importantă, ci mai ales drumul, dar în special compania. Se întâmplă ca acești leproși să nu fie vindecați îndată, ci sunt nevoiți să parcurgă un drum spre ceva ce poate nici ei nu înțeleg (De ce să te arăți cuiva când contextul social indică faptul că ești o persoană blamată? De ce să fac asta când eu am cerut altceva? etc.). La rândul nostru, suntem provocați și noi să parcurgem un drum fizic(în compania altor persoane), spiritual(în compania Presfintei Treimi) și intelectual(în compania conștiinței).
Astfel, mergând, Îl întâlnim pe Dumnezeu, Cel prezent în oameni, rugăciune și gânduri. A mă (re)întoarce. Când? Este important momentul sau ajunge doar intenția? Este puțin probabil ca în decursul unei zile să nu-L întâlnim pe Dumnezeu, chiar și în absența Lui aparentă putem găsi urme de prezență. Să cerem Domnului acea sensibilitate de a ne putea întoarce imediat către El pentru a mulțumi și a-I da glorie (oricând, oriunde și oricum) pentru binele primit, ca astfel să fim găsiți vrednici de răspunsul lui Isus: „Ridică-te și mergi! Credința ta te-a mântuit!”
Obișnuiesc să-i mulțumesc lui Dumnezeu la finalul unei zile pentru bunătatea Sa?
Rugăciune Îți mulțumesc Tată! Îți mulțumesc Isuse! Îți mulțumesc Spirite Sfânt!Îți mulțumesc Preasfântă Treime!
