Meditația zilei

Publicatla 5 April 2021

Luni 5 Aprilie 2021

Tu îmi vei face cunoscută cărarea vieţii; în faţa ta sunt bucurii depline şi desfătări veşnice la dreapta ta. (Ps 15, 11)

Viața omului este deseori în Sfânta Scriptură asociată imaginii potecii, a unui drumeag nu întotdeauna neted și larg, dar unicul drum care îl poate face pe om să se maturizeze, să (se) descopere ceea ce este cu adevărat. Psalmul de astăzi vorbește de cărarea vieții, o cărare pe care numai Dumnezeul cel viu i-o poate indica omului, deoarece este a Sa. Oricât de dură, de riscantă și mai ales oricât de îngustă ar fi, această cărare a vieții este provocarea vieții noastre pentru a ajunge la Viață, care este Dumnezeu însuși. Cărarea vieții este înainte de toate drumul Mântuitorului nostru care prin părimirea, moartea și Învierea sa ne-a redat perspectiva vieții. O viață nu trăită cu «jumătăți de măsură», ci în plinătatea ei, o plinătate pe care orice suflet și-o dorește cu atâta ardoare: «De aceea, inima mea se bucură şi sufletul meu tresaltă de bucurie; ba chiar şi trupul meu se va odihni în siguranţă, deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor, nici nu vei îngădui celui credincios al tău să vadă putrezirea. (Ps 15, 9-10).

Cine a fost prima persoană din viața mea care mi-a arătat cărarea vieții?

«Spune-ne Marie Magdalena, ce-ai văzut pe cale? Am văzut mormântul lui Cristos care trăieșteși slava Celui înviat;Îngerul care a dat mărturie, giulgiul și veșmintele;A înviat Cristos speranța mea…» (Fragment din Secvența de la Paști, Victimae paschali laudes).

Exprimaţi-vă opinia