iercuri, 29 iulie
1In 4,7-16; Ps 33; In 11,19-27
“Crezi tu aceasta?”
Despre Dumnezeu pe unele le știu, pe altele le cred.
Cunoașterea este în cele pe care le cred.
Pentru că nu cred prin strădania mea, ci prin Duhul Său care este în mine.
Marta îl aude pe Isus spunând „Fratele tău va învia” și răspunde – Știu!
Dar nu știe, căci El voia să spună altceva. Se grăbește însă, fără să Îl asculte până la capăt.
Isus este milostiv și continuă, spunându-i că cine crede, trăiește, iar cine trăiește și crede, nu va muri în veci.
Aceste cuvinte nu sunt doar învățături pe care apoi știindu-le, Marta le poate pune în biblioteca „despre Dumnezeu”, ci ele sunt viață și aer în plămâni, căci nu după mult timp Lazăr trăiește și respiră din nou.
Pe cine întrerup de obicei spunând „știu, știu”?
Rugãciune:
Doamne, pe Tine nu Te-a văzut nimeni vreodată
Dar cred că dacă îi iubesc pe cei din jur, Tu rămâi în mine.
Tu, care ne-ai dat Viața Ta și ai împărțit totul cu noi,
Tu, care L-ai trimis pe Fiul Tău unul-născut,
ajută-ne să primim iubirea Ta!
Doamne, Tu ne spui că nu noi Te-am iubit,
ci că Tu ne-ai iubit cu o iubire veșnică.
Prin Duhul Tău noi credem, ajută necredinței noastre!
Dă-ne credința vie, care este viață, mai ales în încercări.
Doamne, te iubim.
Sfinților Marta, Lazăr și Maria, mijlociți pentru noi să ne iubim ca frații, așa cum Isus ne iubește pe noi!
Mijlociți-ne credința care v-a dobândit vouă Viața veșnică!
