Singuri nu ne distrăm

De Nicola Gori

“Persoanele care ştiu să se distreze numai singure sunt egoiste, pentru a se distra trebuie să fie împreună, cu prietenii”. Cu aceste cuvinte Papa Francisc s-a adresat celor o sută de fetiţe şi băieţi care frecventează iniţiativa “Vara copiilor în Vatican”. Dialogul a avut loc luni, 20 iulie 2020, când pontiful a ajuns pe neaşteptate în aula “Paul al VI-lea”, unde cei mici luau micul dejun înainte de a se dedica jocurilor, aventurilor şi sportului. A prezentat acest eveniment directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni, care a explicat că “după ce a trecut printre mese, papa a vizitat spaţiile pentru jocuri instalate în aulă şi s-a întreţinut cu participanţii”, întorcându-se la Casa Sfânta Marta la ora 10.00, nu fără a le fi mulţumit “individual” lucrătorilor pentru munca lor.

Un animator prezent la întâlnire, Sergio Garozzo, a subliniat că l-a văzut pe Francisc “foarte bucuros”. “I-a felicitat pe copii – a spus el – pentru lucrarea foarte bună, pentru rezultatele pe care le obţinem, pentru fericirea copiilor şi pentru că a auzit că toţi vorbesc bine despre această experienţă aşa încât se gândeşte s-o repropună în timp. După aceea i-a stimulat să facă tot mai bine”. Copiii l-au primit pe papa cu muzică, dansuri şi cântarea strofelor alese pentru “Vara copiilor”. Garozzo a relatat că o fetiţă avea curiozitatea să ştie ce făcea papa în timpul zilei şi “el a răspuns că este un preot şi face ceea ce fac toţi preoţii”. Alta a vorbit despre propriul bunic răposat şi l-a întrebat pe pontif dacă paradisul era aşa cum i l-a descris: un loc frumos, fericit şi liniştit. Episcopul de Roma a asigurat-o binecuvântând un lănţişor care îi amintea de bunicul iubit.

Nu putea să fie epilog mai bun pentru acest centru estival care se îndreaptă către încheiere. Printre plonjările în piscină, turnee de fotbal de sală, tenis, baschet şi ping-pong, dar şi vizite ghidate în Grădinile Vaticane, copiii şi adolescenţii au putut să înveţe şi să se formeze şi în spiritul lui don Bosco. De fapt, iniţiativa a fost animată de salezieni împreună cu asociaţia “Tutto in una festa” [“Totul într-o sărbătoare”]. Promovată de Guvernatoratul statului Cetatea Vaticanului, a implicat câteva sute de băieţi şi fete care în fiecare săptămână, din 6 iulie, au fost primiţi în interiorul zidurilor leonine pentru a se distra, a învăţa şi a se juca în toată siguranţa, în pofida epidemiei de covid-19. Vorbeşte în acest interviu la “L’Osservatore Romano”, retrăind momentele de uimire şi recunoştinţă pentru vizita papei, părintele Franco Fontana, coordonator al eventualului, superior al comunităţii saleziene în Vatican şi capelan al Direcţiei Serviciilor de Siguranţă şi de Protecţie Civilă şi al Muzeelor Vaticane.

Cum aţi trăit vizita neaşteptată a Papei Francisc?

A fost o mare surpriză pentru noi. Eu nu eram în aula “Paul al VI-lea”, dar am fost anunţat despre venirea papei, deci m-am întors. El a ieşit singur din Casa Sfânta Marta şi s-a îndreptat spre aulă pentru a-i saluta pe copii care urmau să termine micul dejun. A trecut printre mese, mai întâi s-a întreţinut cu cei mai mici, apoi cu cei de la elementare şi de la medii. S-a interesat despre ce anume fac ei, cum petrec ziua, i-a întrebat dacă erau mulţumiţi.

Putem să ne imaginăm uimirea copiilor…

Au fost aşa de uluiţi încât au rămas complet în tăcere. Apoi, după drumul făcut, am coborât la aula “Paul al VI-lea”, am făcut ceea ce facem în fiecare dimineaţă, n-am tulburat orarele. Papa însuşi a voit să fie aşa. Trei i-au pus întrebări pe care le-am formulat săptămâna trecută, pentru că era intenţia noastră să-i scriem. El a răspuns în mod foarte simplu. În sfârşit, ne-a adresat un salut general şi apoi le-a mulţumit cu căldură celor 22 de animatori. Ne-am făcut şi o fotografie toţi împreună. După aceea pontiful s-a întors pe jos la Sfânta Marta. Copiii au rămas impresionaţi de familiaritatea, de simplitatea şi de paternitatea papei care a voit să trăiască acest moment.

Câţi au participat la “Vara copiilor în Vatican”?

Au frecventat iniţiativa câteva sute de băieţi şi fete, implicând circa 140 de familii. În fiecare săptămână au fost 125 de copii. Unii dintre ei au făcut o singură săptămână, cei mai mulţi două săptămâni, un anumit număr vor face trei săptămâni. Câţiva vor participa toată luna iulie intervenind la toate cele patru săptămâni de programare. Cât priveşte provenienţelor pot spune că vin din diferitele locuri în care trăiesc părinţii lor care lucrează în Vatican.

Care au fost obiectivele iniţiativei?

Obiectivul primar a fost acela de a-i face pe copii să descopere frumuseţea de a fi împreună, de a se juca, dar de “a se juca în grup chiar şi la un metru de distanţă”, de a împărtăşi pasiuni, emoţii şi zâmbete. Mesajul pe care am vrea să fi trecut este că Biserica, din totdeauna, nu-i închide şi nu-i abandonează pe copii în voia lor mai ales în această fază istorică. Biserica, prin pasiunea educativă care o caracterizează, nu vrea să renunţe la angajarea proprie şi tipică în creşterea şi în formarea noilor generaţii, mai ales în acest moment în care îngrijirea copiilor şi a adolescenţilor nu poate să rămână numai în responsabilitatea familiilor.

Cât se regăseşte în schema educativă din învăţătura Sfântului Ioan Bosco?

Don Bosco a fost un visător, aşadar, noi suntem fii ai unui visător. Ne-am dat câteva linii, rod al efortului unei echipe de visători şi de persoane pasionate de educaţie, care în filigran au ţinut cont de sistemul preventiv al fondatorului nostru. Dacă papa ne stimulează să visăm la lucruri mari, noi nu ne-am dat înapoi. Motiv pentru care deşi este un timp de vacanţă, totuşi copiii au avut o ofertă de activităţi implicatoare şi intense. Mare ritm şi prospeţime, pentru a fi în pas cu sufletul celor mai mici, mereu curioşi şi plini de energie! Astfel “curtea” lui don Bosco devine jocul, însă jucându-se, se încearcă noi reguli şi noi dinamici. Fără să se piardă vreodată ideea de joc şi voinţa de a se juca. În cele din urmă o atenţie faţă de structuri şi faţă de ambiente. Şi ambientul îi educă pe copii, deci a fost o grijă în a face primitoare şi colorată fiecare zonă utilizată.

Ce temă a inspirat această experienţă estivală?

Tema aleasă pentru acest an a fost “Fericire şi Fericiri”. A fost găsit un parcurs educativ pedagogic care se sprijină pe o istorie captivantă situată în lumea sportului pentru a vorbi despre importanţa fericirii adevărate ca obiectiv şi stil al vieţii fiecăruia la orice vârstă. Fericirea nu se cumpără la supermagazin sau pe internet, ci se cucereşte şi atunci când se ajunge la ea dă bucurie. Şi iată că intră în joc sportul care înseamnă angajare, oboseală, statornicie, gestionare a înfrângerilor şi împărtăşire a tuturor acestor aspecte cu ceilalţi componenţi ei echipei. Sportul cere angajarea fiecăruia şi sprijinul întregii echipe pentru a obţine o victorie şi când vine înfrângerea, ea este înfruntată de toţi împreună şi nu singuri. Fiecare zi pentru a trăi “O viaţă de campion”. Legătura fericire şi fericiri se naşte de când Isus din Nazaret a folosit opt frate care începeau toate cu “Fericiţi”. Mesajul era simplu: fiţi senini, nu vă fie frică, pentru că eu sunt alături de voi şi atunci când totul pare pierdut. Fiţi fericiţi pentru că eu sunt alături de voi.

Cât a influenţat epidemia de covid-19 în desfăşurare?

Desigur, a cerut atenţii deosebite. Am lucrat, şi lucrăm, pentru a implementa toate acele care sunt actualele indicaţii ale liniilor călăuzitoare ale statului. Obiectivul este de a pune în teren acţiuni menite să garanteze siguranţa copiilor şi a staff-ului. Dispozitive de siguranţă, distanţare, măsurarea temperaturii, măşti, gel igienizant, dezinfectarea ambientelor şi a instrumentelor, împreună cu formarea animatorilor, şi cu sensibilizarea copiilor. Cu toate acestea şi conştienţi de piedicile pe care trebuia în mod inevitabil să le înfruntăm, aceste atenţii au permis încă de acum, şi vor permite, să se gestioneze diferitele faze ale “Vara copiilor” în siguranţă.

(După L’Osservatore Romano, 22 iulie 2020)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

Exprimaţi-vă opinia