Meditația zilei

Publicatla 16 May 2020

Sâmbătă, 16 mai 2020
“Cine ne va despărți de iubirea lui Cristos?” Rm 8, 35 a

Stau la umbra unui copac și mă uit la cerul limpede, albastru. Câte un norișor răzleț parcă dă impresia că țopăie în văzduhul colindat de păsările năucite de atâta frumusețe și libertate. Libertate? O! Cine mai este liber? Cine mai umblă pe potecile acestei lumi atât de speriate și mai spune că este liber? Grea întrebare! Îmi dau seama că îmi luasem Biblia. Încep să citesc. “Cine ne va despărți de iubirea lui Cristos?” O! Doamne! Ce întrebare eliberatoare! Cine? Nimic și nimeni nu poate face acest lucru, decât numai dacă îi permitem. În mâinile Tale, Doamne, pot fi eu însămi, slab, dar mântuit. Niciun cuvânt nu ar trebui să mă afecteze, nicio amintire, nicio persoană… Liber ca pasărea cerului… Cât îmi doresc acest lucru!

Care sunt lucrurile care mă opresc să fiu liber/ă?

Rugăciune

Doamne, mă abandonez în mâinile Tale!
Nu privi la nimicnicia mea. Când mă simt singur, amintește-mi, te rog, că ești lângă mine și că nimic nu mă poate îndepărta de Tine! Numai Tu ești Cel care mă poate umple de iubire! Nu-mi mai trebuie nimic altceva! Nimic! Amin.

Exprimaţi-vă opinia