Meditația zilei

Publicatla 15 April 2020

Miercuri, 15 Aprilie 2020
Luca 24,13-35: „Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne explica Scripturile?”.

Discipolii îl recunosc pe Isus tocmai în momentul frângerii pâinii și realizează de ce le ardea inima. Prin modul în care Isus vorbea despre cele întâmplate totul căpăta un sens. Când au pornit spre Emaus erau înfricoșați, apoi pe parcursul drumului au uitat de toate și erau atenți la ceea ce le vorbea Isus. Totul se rezumă mai apoi la cerința ,,Rămâi cu noi“.

Isus parcurge cu fiecare dintre noi un drum, ne arată sensul și ne motivează, dar ne lasă să luăm noi inițiative pentru a crește. Deseori putem fugi de ceea ce este esențial în viața noastră și câteodată descoperim adevăratele valori prin propriile modalități de rugăciune.

La ce cuvinte îți arde inima?

Rugăciune

„Doamne, nu-ți cer minuni și nici lucruri imposibile, îți cer doar putere pentru fiecare zi. Învață-mă arta pașilor mici.

Fă-mă antent și inventiv, ca în rutina zilelor să mă pot opri în fața descoperirilor și a experienței care m-au intrigat.

Învață-mă să gestionez corect timpul vieții mele. Oferă-mi un simț al observației, pentru a putea diferenția lucrurile importante de cele mai puțin importante.

Îți cer să-mi dai puterea reținerii și a înțelegerii, ca în viață să nu deviez de la ceea ce este important, dar să-mi planific rațional timpul, să pot vedea și vârful muntelui, și valea și uneori să pot găsi timp pentru bucuria artei.

Ajută-mă să înțeleg că visele nu sunt un ajutor. Nici dorul față de trecut, nici dorințele față de viitor. Ajută-mă să fiu aici și acum și să percep această clipă ca cea mai importantă.

Apără-mă de credința naivă că totul în viață trebuie să fie ușor. Oferă-mi conștientizarea faptului că toate greutățile, înfrângerile, căderile și nemulțumirile sunt o parte firească a vieții, datorită căreia creștem și ne dezvoltăm.

Adu-mi aminte că inima mereu e în conflict cu rațiunea. Trimite-mi la momentul potrivit pe cineva care va avea curajul să-mi spună adevărul, dar să o facă cu dragoste.

Știu, multe probleme se rezolvă fără să faci nimic, deci învață-mă să aștept.

Știi cât de mult avem nevoie de prietenie. Ajută-mă să merit acest dar al sorții.

Dă-mi o fantezie bogată, ca la momentul potrivit, la timpul potrivit, vorbind sau tăcând, să pot oferi cuiva căldura necesară.

Fă-mă omul care poate ajunge și până la cei căzuți. Ferește-mă de frica evitării lucrurilor importante din viață.

Nu-mi da ceea ce vreau, dar ceea ce-mi trebuie cu adevărat.

Învață-mă arta pașilor mici.”

Exprimaţi-vă opinia