Vineri, 20 Decembrie 2019
Luca 1,26-38: ”Fie mie după cuvântul Tău”.
Îngerul îi transmite Mariei bucurie, dar ea se teme. El o liniștește făcându-i cunoscut ceea ce i se va întâmpla, că va fi mama lui Dumnezeu.
După întâlnirea cu îngerul Maria acceptă planul lui Dumnezeu, se simte mai sigură și vrea să fie slujitoarea Domnului, se lasă condusă de voința Lui.
Noi prevedem, calculăm, plănuim și nu ne plac surprizele, deoarece vrem să facem lucrurile bine, dar Dumnezeu nu vrea să facem multe lucruri, ci doar de-a fi cu El, a merge și a rămâne cu El oriunde este.
Cum mă liniștește și mă încurajează Dumnezeu în viața mea?
Rugăciune
Te-am găsit în multe locuri, Doamne!
Te-am simţit palpitând în liniştea profundă
a unei bisericuţe din munţi,
în penumbra tabernacolului unei catedrale goale,
în suflarea unanimă a unei mulţimi ce Te iubeşte
şi umple bolţile bisericii Tale de cântări şi iubire!
Te-am găsit în bucurie.
Şi Ţi-am vorbit dincolo de bolta înstelată,
în timp ce mă întorceam de la lucru,
în liniştea serii.
Te caut şi adesea Te găsesc.
Dar unde Te găsesc mereu e în suferinţă.
Durerea,
orice durere,
e precum glasul clopotului
care cheamă mireasa Domnului la rugăciune.
Când umbra crucii apare,
sufletul se reculege în tabernacolul inimii sale.
Şi uitând de dangătul clopotului,
Te „vede” şi îţi vorbeşte.
Eşti Tu care vii să mă vizitezi.
Sunt eu care îţi răspund:
„Iată-mă, Doamne,
pe Tine te vreau,
pe Tine Te-am vrut!”.
Şi, în această întâlnire, sufletul nu simte durerea,
ci e ca îmbătat de iubirea Ta:
pătruns de Tine, impregnat cu Tine –
eu în Tine,
Tu în mine,
pentru ca să fim unul.
Şi apoi, întărită şi înarmată cu har de sus,
redeschid ochii la viaţă,
la viaţa mai puţin adevărată,
pentru a lupta lupta Ta.
Chiara Lubich (1920-2008)