Pope Francis in Naples

PAPA

«Sunt bucuros să mă întâlnesc azi cu voi şi să iau parte la acest simpozion cu tema “Teologia după Veritatis Gaudium în contextul Mediteranei”», a spus Sfântul Părinte la începutul discursul adresat în cadrul sesiunii publice de lucrări a simpozionului “Teologia după Veritatis Gaudium în contextul Mediteranei”, sesiune desfăşurată în piațeta din fața Facultății Pontificale de Teologie a Italiei Meridionale, secția “San Luigi”, din Napoli.

21.06.2019, Napoli (Catholica) – Aflat vineri în Napoli, Papa Francisc a susținut un discurs în care a făcut apel pentru un dialog teologic cu islamul și iudaismul în Universitățile Pontificale, ca parte a „teologiei dialogului și acceptării”. „Studenții teologi trebuie educați în dialogul cu iudaismul și islamul, pentru a înțelegere rădăcinile comune și diferențele dintre identitățile noastre religioase, contribuind astfel mai eficient la edificarea unei societăți ce prețuiește diversitatea și încurajează respectul, fraternitatea și conviețuirea pașnică”, a spus Pontiful pe 21 iunie, în fața Universității Pontificale din Napoli, condusă de iezuiți.

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

21 iunie 2019 – Vatican News. Participând vineri, 21 iunie 2019 – în cadrul vizitei pastorale la Napoli – la simpozionul de studii privind rolul teologiei în contextul mediteranean, papa Francisc a pus în lumină necesitatea ca religiile să fie căi de fraternitate şi nu ziduri de separare.

Papa Francisc: «Marea Mediterană este dintotdeauna un loc de tranziţie, de schimburi şi uneori şi de conflicte. Azi, acest loc ne pune în faţa unei serii de chestiuni, deseori dramatice. Acestea se pot traduce în unele întrebări pe care ni le-am pus la întâlnirea interreligioasă de la Abu Dhabi: cum să ne protejăm reciproc în cadrul unicei familii umane? Cum să alimentăm o convieţuire tolerantă şi pacifică care să se traducă în fraternitate autentică? Cum să facem să prevaleze în comunităţile noastre acceptarea celuilalt şi a celui diferit de noi pentru că aparţine unei tradiţii religioase şi culturale diferite de a noastră? Cum pot fi religiile mai curând căi de fraternitate şi nu  ziduri de separare? Acestea şi alte chestiuni cer să fie interpelate la mai multe niveluri şi solicită o generoasă angajare în spiritul ascultării, al studiului şi al confruntării pentru a promova procese de eliberare, de pace, de fraternitate şi de dreptate.»

Pornind de la contradicţiile şi dificultăţile în contextul mediteranean, evidenţiate în cadrul simpozionului, pontiful s-a oprit asupra necesităţii unei teologii a primirii şi a unui dialog autentic şi sincer cu instituţiile sociale şi civile, cu centrele universitare şi de cercetare, cu liderii religioşi şi cu toate femeile şi bărbaţii de bună-voinţă, în vederea unei creşteri în spiritul păcii unei societăţi inclusive şi fraterne şi pentru păzirea creaţiei.

Referindu-se la exemple de dialog în vederea unei teologii a acceptării celuilalt, pontiful a subliniat:

Papa Francisc: «”Dialogul” nu este o formulă magică, însă teologia este cu siguranţă ajutată să se reînnoiască atunci când şi-l asumă, cu seriozitate, când acesta este încurajat şi favorizat în rândul profesorilor şi al studenţilor, precum şi prin alte forme a cunoaşterii şi cu alte religii, mai ales cu ebraismul şi islamul. Studenţii de teologie ar trebui să fie educaţi în spiritul dialogului cu ebraismul şi cu islamul pentru a înţelege rădăcinile comune şi diferenţele în cadrul identităţilor religioase şi a contribui astfel în mod mai eficient la edificarea unei societăţi care apreciază diversitatea şi favorizează respectul, fraternitatea şi convieţuirea pacifică. Cu musulmanii suntem îndemnaţi să-i considerăm parteneri pentru a construi o convieţuire pacifică, chiar şi atunci când se verifică episoade şocante înfăptuite de grupuri fanatice duşmane ale dialogului, aşa cum s-a întâmplat de Paște, în Sri Lanka. A-i forma pe studenţi în spiritul dialogului cu evreii implică a-i educa în spiritul conştiinţei propriei culturi, al propriului mod de a gândi, al propriei limbi, pentru a înţelege şi a trăi în modul cel mai bun relaţia noastră în plan religios. În facultăţile de teologie şi în universităţile ecleziastice trebuie încurajate cursurile de limbă şi cultură arabă şi ebraică şi cunoaşterea reciprocă dintre studenţii creştini, evrei şi musulmani.»    

Oprindu-se asupra necesităţii unei teologii a acceptării celuilalt, pontiful a definit-o o teologie a ascultării, subliniind că această teologie trebuie să aparţină în profunzime culturilor şi popoarelor, deoarece Marea Mediterană este închisă din punct de vedere geografic – în comparaţie cu oceanele – însă, «din punct de vedere cultural este întotdeauna deschisă întâlnirii, dialogului şi reciprocei interculturalizări».

Papa Francisc a subliniat totodată necesitatea unei teologii interdisciplinare, spunând că «o teologie a acceptării celuilalt, care adoptă ca metodă interpretativă a realităţii discernământul şi dialogul sincer, are nevoie de teologi care să ştie să lucreze împreună şi în formă interdisciplinară, depăşind individualismul în munca intelectuală». «Avem nevoie de teologi – bărbaţi, femei, preoţi, laici şi persoane consacrate – care, într-o profundă înrădăcinare istorică şi ecleziastică şi, în acelaşi timp, deschişi nesfârşitelor noutăţi ale Duhului Sfânt, să evite logicele autoreferenţiale, competitive care de fapt întunecă şi care, deseori, există şi în instituţiile academice.»

După sesiunea publică de lucrări a simpozionului, în programul vizitei pastorale la Napoli: prânzul în orașul de la poalele Vezuviului și, succesiv, revenirea cu  elicopterul la Roma.21 iunie 2019

„Cu musulmanii suntem chemați la dialog pentru a edifica viitorul societăților și orașelor noastre; suntem chemați să îi considerăm parteneri pentru a edifica o conviețuire pașnică, chiar dacă există episoade șocante ale unor grupuri fanatice, care sunt dușmani ai dialogului, precum în cazul tragediei de Paști din Sri Lanka”, a spus Sfântul Părinte. Discursul de 30 de minute al Papei Francis din Napoli a prezentat viziunea sa despre „teologie în contextul mediteraneean”, o zonă, a spus el, de tranzit, de schimb și de conflicte, care acum este chemată să fie o punte între Europa, Africa și Asia. „Realitatea multiculturală și multireligioasă a noii Mediterane se formează […] în dialogul care vine din ascultarea oamenilor și a textelor marilor religii monoteiste și mai ales din ascultarea tinerilor”, a spus Papa Francisc.

Mesajul Papei s-a axat pe studiul teologic din Universitățile Pontificale, așa cum se subliniază în constituția apostolică Veritatis Gaudium, publicată în ianuarie 2018. Veritatis Gaudium a stipulat noi norme de guvernare și de educație pentru toate instituțiile care eliberează grade ecleziastice. „În Facultățile Teologice și în Universitățile Ecleziastice trebuie să fie încurajate cursurile în limba și cultura arabă și ebraică, precum și înțelegerea reciprocă între studenții creștini, evrei și musulmani”, a spus el. „Aș spune că teologia, în special în acest context, este chemată să fie o teologie a acceptării”, a spus el.

Călătoria de o zi la Napoli este cea de-a doua vizită ca Papă în cel de-al treilea cel mai mare oraș al Italiei. În prima călătorie la Napoli, în martie 2015, Pontiful a denunțat corupția și crima organizată din oraș. În această călătorie, Papa Francisc a lăudat Napoli pentru că este „un laborator special” pentru o teologie de discernământului, milostivirii și acceptării în dialog cu diferite culturi și religii. Papa a spus că Biserica are nevoie de teologi care să fie deschiși inovațiilor inepuizabile ale Duhului Sfânt, care pot evada din contextul auto-referențial și competitiv al mediului academic și care pot acționa ca „bărbați și femei ai compasiunii”.

Sfântul Părinte a mai spus că contribuția pe care femeile o aduc și o pot aduce teologiei este indispensabilă și trebuie să fie susținută. „Fără comuniune și fără compasiune, hrănite constant prin rugăciune, teologia nu numai că își pierde sufletul, ci pierde […] și capacitatea de a interpreta realitatea într-un mod creștin”, a spus el. „Primele surse de teologie, adică Cuvântul lui Dumnezeu și Duhul Sfânt, sunt inepuizabile și întotdeauna rodnice”, a mai spus Papa Francis. (Courtney Grogan pentru Catholic News Agency)

Exprimaţi-vă opinia