Meditaţia zilei

Publicatla 29 May 2019

Miercuri, 29 Mai 2019
„Căci în El trăim, ne mişcăm şi suntem”

Faptele Apostolilor 17,15.22-18,1

În lectura de astăzi putem lesne observa încă o dată geniul Sf. Apostol Pavel, pe drept cuvânt numit Apostolul neamurilor. Aflându-se în Atena, centru important nu doar din punct de vedere social și pedagogic, ci mai ales spiritual, Pavel nu începe direct predica, evanghelizarea. Mai întâi se plimbă prin cetate, intră în contact cu lumea și cu realitatea de acolo, observă tradițiile oamenilor și felul lor de a se raporta la viața de zi cu zi. După ce s-a familiarizat cu toate, începe să vestească Evanghelia, plecând de la realitatea oamenilor din cetate, agățându-se de anumite puncte ale filozofiilor și religiilor păgâne, fără a le cataloga drept greșite de la bun început. Apostolul deschide astfel un spațiu comun pentru contact și comunicare, întâmpinându-i pe oameni acolo unde se află ei, fără a ataca și a condamna. Și vedem că efortul lui nu este în zadar: „unii bărbaţi i s-au alăturat şi au crezut. Printre ei erau Dionisie Areopagitul, o femeie cu numele Damaris şi alţii împreună cu ei.” (Fap 17,34). Este, de fapt, același mod în care Dumnezeu vine și ne caută pentru a intra în relație cu noi, acolo unde ne aflăm, fără judecăți, fără condamnări. El ne vine în întâmpinare în realitatea noastră, pentru a ne descoperi o realitate mult mai minunată: aceea că îi aparținem Lui, în totalitate. Să credem, deci, și să ne alăturăm apostolilor lui Dumnezeu, pentru a moșteni adevărata bogăție.

Ce îmi întāreste credinta?

Rugăciune

Euharistia și viața noastră de zi cu zi

Vino, Doamne, în inima mea
tu care ești răstignit, care ai murit, care iubești,
care ești credincios, cinstit, răbdător și umil,
tu care ai luat asupra ta o viață anevoioasă și obositoare
într-un colț de lume,
respins de ai tăi,
prea puțin iubit de prieteni,
trădat de ei, supus legii,
folosit ca jucărie politică încă de la început,
un copil refugiat, fiul unui tâmplar, o creatură care a primit
doar goliciune și deșertăciune pentru munca sa,
un om care a iubit, dar nu a primit iubire în schimb,
tu, care ai fost prea solemn pentru a fi înțeles,
tu, care ai fost abandonat,
care ai ajuns până în punctul de a te simți
uitat de Dumnezeu,
tu, care ai sacrificat totul,
care te-ai oferit în mâinile Tatălui tău,
tu care ai strigat: „Dumnezeul meu, Tatăl meu,
pentru ce m-ai părăsit?”…
Te voi primi așa cum ești,
te voi face legea cea mai profundă a vieții mele,
primindu-te precum am primit povara și puterea vieții mele.
Când te primesc, accept fiecare zi exact așa cum este.
Nu am nevoie de sentimente mărețe în inimă
pentru a ți le povesti.
Pot să aștern fiecare zi în fața ta exact așa cum este,
căci am primit-o de la tine însuți,
fiecare zi cu lumina sa lăuntrică,
fiecare zi cu înțelesul ei,
fiecare zi și puterea de a o tolera,
simpla familiaritate a sa
care devine umbra vieții tale veșnice.

– Karl Rahner SJ


Exprimaţi-vă opinia