Marți 28 mai 2019
Faptele Apostolilor 16,22-34
„Să nu-ţi faci niciun rău, pentru că toţi suntem aici!”
M-am trezit și am văzut realitatea dură. Am eșuat. Îmi era teamă. Nu era nimeni lângă mine. Am pierdut ceea ce părea singurul lucru care mă ținea în viață. Era prea târziu, și mă cuprindea disperarea. Nu aveam putere sau speranță să mai cer ajutor.
Apoi o voce nouă îmi spune „toți suntem aici”. Toți cei care te iubim, nouă ne pasă, suntem aici. Toți aici, au rămas în întuneric fără să știu, râu de mângâiere. Parcă îi vedeam cu adevărat pentru prima oară.
Cine sunt aceștia care au rămas aici?
Rugăciune
Cred în tot ceea ce încă nu s-a rostit.
Vreau să eliberez ceea ce așteaptă în mine
Pentru ca lucrul pe care nimeni nu a îndrăznit să-l dorească
Să izvorască odată clar
Fără intervenția mea.
Dacă acest lucru este arogant, Dumnezeule, iartă-mă
Dar am nevoie să spun aceasta.
Fie ca ceea ce fac să curgă din mine ca un râu,
fără a forța și fără a pune bariere,
așa cum este la copii.
Apoi, în aceste curente umflate și încurcate,
aceste valuri adânci se mișcă spre mal, se întorc.
Îți voi cânta așa cum nimenea nu a mai cântat,
Curgând printre albiile care se lărgesc
înspre largul mării.
– Rainer Maria Rilke
