Meditaţia zilei

Publicatla 23 February 2019

Sâmbătă, 23 februarie 2019
Mc 9, 2 : “Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan, i-a dus deoparte pe un munte înalt”. 

Ce perspectivă prezintă acest verset de azi… Îl vedem pe Isus care alege câțiva ucenici și merge deoparte. Și unde? Tocmai pe un munte înalt. Acest lucru vrea să ne spună că fiecare discipol este chemat să petreacă un timp cu El, cu Domnul. Este un timp în care întreaga ființă participă cu toate simțurile sale, un timp în care acțiunea devine contemplare și contemplarea se manifestă mai departe în acțiune. 

Isus dorește de la cei trei doar deschidere și docilitate. El vrea ca și ei să aibă parte de o întâlnire profundă cu Tatăl Ceresc. Nu se ascunde. Și El continuă și azi cu noi. Mă ia deoparte pe mine, Maria, pe mine, Alex, pe mine… și mă duce să stau cu El. Nu este un privilegiu? 

“Muntele înalt” este locul de rugăciune în care eu mă simt bine, în care mă manifest ca fiu/fiică a lui Dumnezeu. Este locul în care simt iubirea Lui. Este locul în care pot trăi în comuniunea sfinților. Și bineînțeles, de aici, pot porni către ceilalți copleșit(ă) de toate harurile primite. Să stăm mai mult lângă Isus și cu Isus! Prin această relație, toate celelalte au un sens! 

Unde mă duce Dumnezeu? 

Rugăciune 
Tată bun, iartă-mă pentru toate momentele în care m-am simțit chemat la a sta mai mult cu tine și eu m-am justificat că nu am timp!
Te rog, dăruiește-mi harul profunzimii pentru a te vedea prezent, în tot și în toate! Amin


Exprimaţi-vă opinia