Meditația zilei

Publicatla 18 January 2019

Vineri 18 Ianuarie 2019
Evr 4,1-5.11; Mc 2,1-12
„Fiule, îţi sunt iertate păcatele”.

Pare o metaforă însă păcatul este cel care ne paralizează, ne înțepenește, ne îmbolnăvește. Îmi amintesc când eram la liceu și aveam o temă foarte lungă, uneori preferam sa nu merg la oră dacă nu o făcusem. Următoarea dată însă, evitam pentru că rămăsesem în urmă sau se dăduse o temă în continuarea primei și tot așa, încât la un moment dat evitam ora respectivă pentru că lipsisem prea mult…

O singură absență declanșa un lanț de minciuni, rușine și probleme, în loc să fi ales calea onestității și a riscului de a fi mustrată pentru o temă incompletă.

La fel și în viața de zi cu zi, păcatul care ne face să ne ascundem de Dumnezeu ne duce până la urmă la paralizie și la nesiguranță, ajungând să ne judecăm noi înșine. Apoi, precum spune Sf. Paul în scrisoarea către evrei, începem să ne auto-excludem.

Numai odată ce primim iertarea, așa cum arată Isus în Evanghelia după Marcu, ne redobândim și sănătatea (uneori chiar fizică, după cum tot mai mult descoperă și medicina), ne recâștigăm curajul de a ne „lua targa” și mobilitatea de a umbla.

Întrebare: Ce reacții aș fi avut eu dacă aș fi fost martor la scena din Evanghelie? Cine sunt eu dintre cei de față?

Rugăciune

Doamne, fă din mine un instrument al împăcării între oameni:
Unde este ură eu să aduc iubire,
Unde este vină eu să aduc iertare,
Unde este dezbinare, eu să aduc unire,
Unde-i rătăcire, eu să aduc adevărul,
Unde-i îndoială, eu să aduc credință,
Unde-i disperare, eu să aduc speranță,
Unde-i întuneric, eu să aduc lumină,
Unde-i suferință, eu să aduc bucurie.
Doamne, ajută-mă ca mai curând eu să mângâi pe alții decât să fiu mângâiat,
Ca eu să-i înteleg pe alții decât eu să fiu înteles,
Ca eu să iubesc pe alții decât eu să fiu iubit.
Caci când mă uit pe mine însumi atunci mă găsesc,
Când iert atunci găsesc iertare,
Când mor pentru Tine, atunci înviu la viața de veci.
Amin.

Sf Francisc de Assisi

Exprimaţi-vă opinia