IMG-20181119-WA0003

Iertarea și însoțirea spirituală au fost ultimele teme abordate în cadrul Școlii de rugăciune propuse în această toamnă în we  din 17-18 noiembrie. Chiar dacă nici legătura dintre ele și nici a celor două cu tematica de ansamblu a Cursului de spiritualitate nu erau vădite de la bun început, ansamblul lor a prins contur în timpul prezentărilor oferite.

Mai întâi, meditând asupra „Întreitei Iertări” am putut conștientiza două lucruri: o dată, că toate relațiile cu semenii noștri reflectă și sunt influențate de felul în care ne raportăm față de Dumnezeu în așa-numitul „triunghi al relațiilor”; și apoi, că Rugăciunea Sf. Efrem Sirul exprimă această relaționare triadică prin cuvintele: „Așadar, Doamne, Împărate, dăruiește-mi să-mi recunosc greșelile mele și să nu osândesc pe fratele, căci binecuvântat ești în vecii vecilor, Amin”. Avem nevoie să fim eliberați prin iertarea lui Dumnezeu pentru a putea „elibera” prin iertare (libertari) pe cei de lângă noi. La rândul său, pr. Iulian Budău SJ ne-a călăuzit prin meditația propusă pe drumul acestei întreite iertări sau acceptări, subliniind importanța reconcilierii cu Dumnezeu, cu aproapele și cu sine însuși. Iar fratele Bogdan Bălașcă OFMConv ne-a arătat cum însăși iertarea sacramentală este o întreită rugăciune – înainte, în timpul și după momentul mărturisirii propriu-zise. Tot el ne-a luminat și asupra legăturii dar și deosebirii dintre sacramentul spovezii și însoțirea spirituală, subliniind atât primatul mărturisirii sacramentale cât și importanța continuării acestui moment privilegiat prin însoțirea spirituală în viața de zi cu zi.

Această însoțire spirituală cuprinde și ne surprinde prin mulțimea chipurilor sale: așa am putut descoperi în primul rând însoțirea maternă a Născătoarei de Dumnezeu, paternitatea spirituală a Apostolului Neamurilor, chipul prietenului spiritual la sf. Augustin, călăuza în lucrurile mici la Sf. Francisc de Sales, însoțirea prin corespondența dintre Abatele Huvelin și sf. Charles de Foucauld, sasu cea dintre sf. Serafim din Sarov și contele Motovilov, ajungând până la forma de mijlocire dincolo de mormânt a unor sfinți precum Sf. Charbel din Liban sau fascinația exercitată asupra mii de credincioși de către pr. Arsenie Boca! Exemplele din urmă au arătat că însoțirea în Duh și adevăr se dorește a fi continuată și după încheierea inevitabilă a Școlii de rugăciune sub forma unor Exerciții spirituale ghidate în viața de zi cu zi în timpul Adventului.

Până atunci însă, rămânem cu desenul unei fetite care a surprins această Școală cu deosebită acuratețe:

desen Scoala Rugaciune

și cu descrierea cea mai pregnantă a celor trăite în Școala de Rugăciune și Spiritualitate: „ca o Biserică în miniatură”!

Vii mulțumiri tuturor participanților – asemenea unor „Pietre vii”  – la zidirea acestei prietenii în Domnul prin rugăciune și însoțire spirituală!

IMG-20181106-WA0019

Dumnezeu să vă răsplătească!

A consemnat: Marius Taloș SJ

 

 

Exprimaţi-vă opinia