Meditația zilei

Publicatla 23 October 2018

Marți 23 oct 2018
Luca 12:35-38: “Adevăr vă spun, se va încinge, îi va aşeza la masă şi, venind, îi va servi.”

Îl căutam pe El, unde e Isus, cine e El azi în lume, ca să îl slujesc…
L-am căutat iubind pe cei din jurul meu, prieteni, familie, dar nu L-am recunoscut printre ei… L-am căutat în cei săraci, slujindu-i așa cum mi-a spus, dar nici printre ei nu am reușit să-l văd… E o noapte lungă, mi-am spus, nu văd nimic, stau la lumina slabă a credinței mele firave, unde să mai caut?

Și atunci, la capătul puterilor, stând neputincioasă pe un pat de spital, l-am recunoscut printre medici, asistente și infirmiere: El, Stăpânul, era cel care îmi slujea mie, servitoarea, cel care mă iubea. El, purtând chipul tuturor, e cel care îmi spală picioarele și se așează la masă cu mine.

Cu această credință îl aștept ascultând, gata să-i deschid oricând.

Cum mă simt atunci când Isus îmi slujește?

Rugăciune
Când semnele timpului încep să se arate în trup
(și, mai mult, atunci când îmi ating mintea);
Când boala care mă slăbește și mă duce cu sine
Lovește din afară sau se naște în mine;
Când a sosit momentul cel mai dureros
În care mă trezesc brusc
Realizând că sunt bolnav ori bătrân;
Și, mai presus de toate, acel ultim moment
În care simt că îmi pierd controlul de sine
Și sunt total inert în mâinile marilor forțe necunoscute
Care m-au modelat;
În toate aceste momente de întuneric,
Dumnezeule,
Fă să înțeleg că tu ești cel care
(asigurat fiind că doar credința este suficient de puternică)
Îți trasezi dureros cale prin fibrele ființei mele
Pentru a pătrunde până în miezul ei
Și pentru a mă ascunde în tine.
– Pierre Teilhard de Chardin SJ

44597596_465207490667358_3505217561539117056_n

 

Exprimaţi-vă opinia