Bazilica Nativității Domnului de la Betleem. – RV
Liturgia o vestește cu bucurie, revenind asupra ei prin textele rugăciunilor și cântărilor, cum este și această străveche cântare numită Kalenda, sau vestirea solemnă a nașterii după trup a Domnului Nostru Isus Cristos.
«25 decembrie, luna a șaptea [în 2017].
La multe veacuri de la întocmirea lumii, după ce la început Dumnezeu a făcut cerul și pământul și l-a plămădit pe om după chipul său,
Și multe veacuri de când, după potop, Cel preaînalt a făcut să strălucească printre nori curcubeul, semnul legământului și al păcii,
La douăzeci și unu de secole după ce Abraham, părintele nostru în credință, a migrat din Urul caldeilor,
Treisprezece veacuri după ieșirea poporului lui Israel din Egipt sub călăuzirea lui Moise,
Aproape o mie de ani după ungerea regească a lui David,
În cea de-a șaizeci și cincea săptămână după profeția lui Daniel,
În epoca celei de-a o sută patra olimpiade,
În anul șapte sute cincizeci și doi de la întemeierea Romei,
În anul patruzeci și doi al domniei lui Cezar Octavian Augustus,
În timp ce pacea domnea pe întregul pământ,
Isus Cristos,
Dumnezeu veșnic și Fiul Tatălui veșnic,
Voind să sfințească lumea prin venirea sa vrednică de cinste,
Zămislit prin lucrarea Duhului Sfânt,
După nouă luni se naște la Betleem, în Iudeea, din Fecioara Maria, făcându-se om:
Nașterea după trup a Domnului Nostru Isus Cristos».