Pe de altă parte, criza economică, dimensiunile fluxurilor migratorii, nepregătirea societăților de primire sunt pentru papa Francisc câteva din cauzele ”disconfortului profund” perceput în rândul societății, dar acesta, a continuat Sfântul Părinte, ”este indicativ și pentru limitele procesului de unificare europeană, pentru obstacolele cu care trebuie să se confrunte aplicarea concretă a universalității drepturilor omului, pentru zidurile împotriva cărora se lovește umanismul integral, unul dintre cele mai frumoase roade ale civilizației europene”.
Sosirea unui număr atât de mare de frați și surori în credință, a spus papa în continuarea discursului său, oferă Bisericilor din Europa o ocazie în plus de a realiza propria catolicitate, îmbogățindu-se cu pietatea și entuziasmul lor. În același timp, fluxurile migratorii contemporane constituie o nouă ”frontieră” misionară, o șansă privilegiată de a-l vesti pe Isus Cristos, după cum întâlnirea cu migranții și refugiații de alte confesiuni și religii reprezintă o incrementare a dialogului ecumenic și inter-religios.
Referindu-se, în fine, la Mesajul său pentru următoarea Zi mondială a migrantului și refugiatului, papa Francisc a evidențiat cele patru verbe care exprimă răspunsul pastoral în fața migrațiilor: a primi, a ocroti, a promova și a integra. Mai mult, Biserica catolică, prin Secția migranți și refugiați a Departamentului pentru slujirea dezvoltării umane integrale, a pregătit 20 de puncte de acțiune prin care intenționează să contribuie la pregătirea Pactelor Globale, pe care statele lumii s-au angajat să și le asume înainte de finele anului 2018. Cele 20 de puncte, a subliniat pontiful, sunt întemeiate pe ”bunele practici” consolidate în activitatea de zi cu zi, iar Bisericile locale sunt invitate să le folosească.
(rv – A. Masotti – A. Dancă)