16.05.2017, Vatican (Catholica) – Treisprezece voturi favorabile recunoașterii supranaturalității primelor șapte apariții de la Medjugorje, un vot contrar și o abținere. În schimb majoritar abțineri și multe îndoieli cu privire la continuarea fenomenului aparițiilor de la sfârșitul anului 1981 până astăzi. Acesta este rezultatul final al muncii comisiei despre Medjugorje instituită în 2010 de Papa Benedict al XVI-lea și prezidată de Cardinalul Camillo Ruini. Un document la care a făcut referință Papa Francisc în dialogul cu jurnaliștii în timpul zborului de întoarcere de la Fatima, când a revelat distincția dintre primele apariții și fenomenul ulterior și a spus: „O comisie de buni teologi, Episcopi, Cardinali. Buni, buni, buni. Raportul Ruini este foarte, foarte bun”. Semnalul reieșit din cuvintele Pontifului, după cum se știe, este pozitiv cu privire la roadele spirituale și convertirile („oameni care merg acolo și se convertesc, oameni care îl întâlnesc pe Dumnezeu, care își schimbă viața”), dar este negativ cât privește aparițiile care continuă și astăzi: „Eu o prefer pe Sfânta Fecioară Maria mamă și nu pe Sfânta Fecioară Maria șef de birou telegrafic care în fiecare zi trimite un mesaj la ora cutare”.

Între 17 martie 2010 și 17 ianuarie 2014, din voința Papei Benedict al XVI-lea, a funcționat o comisie prezidată de Cardinalul Ruini. Pe lângă fostul președinte al Conferinței Episcopale Italiene, au făcut parte Cardinalii Jozef Tomko, Vinko Puljić, Josip Bozanić, Julián Herranz și Angelo Amato. Împreună cu ei psihanalistul Nela Gaspar, mariologul Salvatore Perrella, antropologul Achim Schütz, canonistul David Jaeger, raportorul de la Cauzele Sfinților Zdzisław Józef Kijas, psihologul Mijo Nikić și oficialul de la Doctrina Credinței Krzysztof Nykiel. Au avut misiunea de „a aduna și a examina tot materialul” despre Medjugorje și de a prezenta „un raport detaliat” cu respectivul vot despre „supranaturalitatea sau nu” a aparițiilor și de a indica „soluțiile pastorale” cele mai oportune. Comisia s-a reunit de 17 ori, a analizat toată documentația depozitată în Vatican, în parohia din Medjugorje precum și în arhivele serviciilor secrete din fosta Iugoslavie. I-a ascultat pe toți vizionarii și martorii, iar în aprilie 2012 a desfășurat o cercetare la fața locului în localitatea din Herțegovina.

Comisia a prezentat o diferența foarte clară între începuturile fenomenului și dezvoltarea sa succesivă. Și astfel a decis să se exprime cu două voturi distincte cu privire la cele două faze: primele șapte presupuse apariții, petrecute între 24 iunie și 3 iulie 1981, și tot ceea ce s-a întâmplat după aceea. Membrii și experții s-au exprimat cu 13 voturi în favoarea recunoașterii supranaturalității primelor viziuni. Un membru a votat împotrivă și un expert s-a abținut. Comisia susține că cei șapte tineri vizionari erau normali din punct de vedere psihic, au fost luați pe nepregătite de apariție, și în ceea ce povestesc că au văzut nu a fost nicio influență din partea franciscanilor din parohie sau a altor subiecți. Au rezistat să povestească ceea ce au văzut cu toate că poliția i-a arestat și i-a amenințat cu moartea. Comisia a respins și ipoteza unei origini demoniace a aparițiilor.

Cât privește a doua fază a aparițiilor, comisia a ținut cont de interferențele mari datorate conflictului dintre Episcop și franciscanii din parohie, precum și faptului că aparițiile, prevestite și programate în mod singular pentru vizionari și nu în grup, au continuat cu mesaje repetitive. Acestea continuă, cu toate că tinerii au spus că ar fi avut un sfârșit, care în realitate nu s-a întâmplat niciodată. Există apoi tema „secretelor” cu gust apocaliptic pe care vizionarii afirmă că le-au fost revelate de apariție. Cu privire la această a doua fază comisia a votat în două momente. Prima dată luând în considerare roadele spirituale de la Medjugorje, dar lăsând deoparte comportamentul vizionarilor. Aici trei membri și trei experți afirmă că există efecte pozitive, patru membri și trei experți efecte mixte în prevalență pozitive și alți trei membri efecte mixte, pozitive și negative. Dacă în schimb în afară de roadele spirituale se ține cont de comportamentul vizionarilor, opt membri și patru experți consideră că nu se pot exprima, în timp ce alți doi membri au votat împotriva supranaturalității.

După ce au prezentat că vizionarii de la Medjugorje nu au fost niciodată însoțiți în mod adecvat din punct de vedere spiritual și au observat că ei de mult timp nu mai formează un grup, comisia s-a pronunțat în favoarea sfârșitului interdicției de pelerinaje organizate la Medjugorje (13 dintre membri și experți din 14 prezenți) și a votat în majoritate în favoarea constituirii la Medjugorje a „unei autorități dependente de Sfântul Scaun” și pentru transformarea parohiei în sanctuar pontifical. O decizie dictată de motive pastorale – îngrijirea milioanelor de pelerini care vin, a evita ca să se formeze „biserici paralele”, claritate cu privire la chestiunile economice – care nu ar implica recunoașterea supranaturalității aparițiilor.

În avion, Papa Francisc a vorbit și despre îndoielile Congregației pentru Doctrina Credinței (CDC). Condusă de Cardinalul Gerhard Ludwig Müller, CDC a exprimat îndoieli cu privire la fenomen precum și cu privire la raportul Cardinalului Ruini, considerat o contribuție autoritară care trebuie confruntată cu alte păreri și documente. În 2016 s-a desfășurat o „feria a IV-a”, reuniunea lunară a membrilor dicasterului, convocată pentru a discuta cazul Medjugorje și raportul Ruini. Fiecare dintre Cardinalii și Episcopii care sunt membri a primit textul comisiei, dar și alt material aflat în posesia Congregației pentru Doctrina Credinței. În cursul reuniunii s-a cerut membrilor să exprime părerile lor. Papa Francisc, nevrând ca raportul Ruini, apreciat de el, să fie scos „la licitație”, a stabilit însă ca părerile membrilor „feria a IV-a” să fie trimise direct la el. Și s-a întâmplat exact așa.

Papa, după ce a examinat raportul Ruini și părerile membrilor Congregației pentru Doctrina Credinței a decis să încredințeze Arhiepiscopului polonez Henryk Hoser o misiune de „trimis special al Sfântului Scaun” pentru „a dobândi cunoștințe mai aprofundate despre situația pastorală” de la Medjugorje și „mai ales, despre exigențele credincioșilor care ajung acolo în pelerinaj” pentru „a sugera eventuale inițiative pastorale pentru viitor”. În vara anului 2017 va înmâna rezultatele muncii sale și Papa va lua o decizie. (După Vatican Insider, 16 mai 2017, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)

Exprimaţi-vă opinia