Roma: Un nou doctor în teologie

Publicatla 27 February 2017

Vineri, 24 februarie 2017, la Universitatea Pontificală “Gregoriana” din Roma, pr. Marius Ciobanu şi-a susţinut teza de doctorat având titlul “Abbracciare” Cioran şi subtitlul La “fede” di Emil Mihai Cioran alla luce della riflessione teologica di Karl Rahner di fronte alla noncredenza (“Îmbrăţişându-l” pe Cioran – “Credinţa” lui Emil Mihai Cioran, în lumina reflecţiei teologice a lui Karl Rahner referitoare la necredinţă”).

Vizibil emoţionat, în prezenţa familiei, a colegilor şi a prietenilor, pr. Marius şi-a ocupat la ora 16.00 locul de unde trebuia să-şi prezinte şi să-şi apere lucrarea de doctorat la care a lucrat timp de 5 ani. Cu începerea prezentării generale a tezei, pr. Marius s-a dovedit a fi un candidat stăpân pe tema pregătită, ceea ce s-a întâmplat şi în momentul în care a trebuit să răspundă la întrebările adresate de membrii comisiei de evaluare formate din trei membri: pr. prof. dr. Nicolas Steeves, SJ, preşedintele comisiei; pr. prof. dr. Ferenc Patsch, SJ, moderatorul tezei, şi pr. prof. dr. Giuseppe Bonfrate, cenzor.

201702114-1

După rostirea unei rugăciuni scrise de Emil Cioran, pr. Marius a împărtăşit tuturor că originea ideii unei cercetări asupra operei lui E. Cioran într-o perspectivă teologică a avut ca punct de plecare unele afirmaţii ale cardinalului Gianfranco Ravasi, care, “în una dintre primele sale întâlniri ale proiectului Curtea Neamurilor de la Bucureşti, din 2011, sugera ca Emil Cioran să fie considerat ca un tip de exemplu contemporan emblematic şi provocator în dialogul cu necredincioşii, numind scriitorul român un ateu-credincios sui generis“. Iar scopul dizertaţiei a fost tocmai încercarea de a vedea dacă “este pertinent a-l numi pe Cioran credincios sui generis, având în vedere faptul că în virtutea răspunsului la această întrebare se va putea avea cu Cioran o întâlnire care va îmbogăţi cu noi provocări şi abordări în vederea dialogul cu necredinţa”.

Cum se vede şi în titlul lucrării sale, a fost utilizată ca cheie hermeneutică teologia referitoare la necredinţă al teologului german Karl Rahner, un punct de referinţă postconciliar în a determina elementele esenţiale pentru un dialog autentic cu necredinţa, fiind evidenţiată originalitatea abordării prin faptul că “aceasta nu a constat într-o confruntare clasică între cei doi autori, dar într-un tip de întâlnire pe calea dialogului”.

Cât priveşte structura, din prezentarea pr. Marius s-a putut afla că lucrarea a fost structurată în trei părţi, în prima parte fiind sintetizate diferitele teme ale lumii gândirii cioraniene, oprindu-se într-un mod preponderent asupra atitudinii lui Cioran în faţa problemei religioase, “firul roşu fiind stilul său contradictoriu şi paradoxal… reparcurgând drumul său de căutare a divinului”, pentru ca în partea a doua a dizertaţiei să fie analizată teologia lui K. Rahner asupra necredinţei, pe baza căreia “se poate vorbi despre un ateism nevinovat, în ciuda ateismului categorial, în măsura în care nu se neagă orizontul transcendental”. În cele din urmă s-a scos în evidenţă faptul că, “deşi, la o primă vedere, nu s-ar putea vorbi despre o credinţă în Cioran, din cauza negaţionistului şi a blestemelor sale împotriva lui Dumnezeu, am încercat, cu sprijinul teologiei asupra necredinţei a lui Rahner, de a demonstra, fără a forţa aplicarea conceptelor rahneriane la viziunea cioraniană asupra lumii religioase, că se poate vorbi despre o credinţă implicită în Cioran. Am afirmat că da-urile sale sunt acei nu mascaţi, şi sunt da-uri insuficiente, paradoxale. Cioran crede, dar nu în maniera explicită a credincioşilor, chiar dacă pasiunea pentru gândirea religioasă este asemănătoare sau poate mai intensă. El crede în mod implicit, deoarece acceptă orizontul transcendental prin intermediul căutării sale continue a Absolutului şi prin intermediul modului său paradoxal de a vedea religia pe dos.

Concluzionând prezentarea sa, pr. Marius a amintit unul dintre pasajele din corespondenţa avută de E. Cioran cu călugărul Nicolae Steinhardt, în care călugărul îi scria lui Cioran: “Mă uimeşte faptul că Dumneavoastră sunteţi un om de bună credinţă. Menţin, împotriva oricărei probabilităţi, speranţa că într-o zi Dumneavoastră vă veţi apropia de Cristos…”, iar pr. Marius şi-a exprimat speranţa că filozoful “s-a apropiat, după o lungă călătorie de căutare în manieră profundă şi definitivă, de Cristos”.

Toţi membrii comisiei au fost unanimi în a-l aprecia şi felicita pe pr. Marius pentru curajul de a alege o astfel de temă şi de a o duce la capăt, având în vedere complexitatea cercetării care trebuia avută în vedere, relatorul lucrării subliniind că, pentru a fi consultă bibliografia, în mod prevalent cuprinzând operele celor doi autori analizaţi, candidatul a avut nevoie să întrebuinţeze şase limbi străine.

A fost evidenţiată originalitatea în dezvoltarea temei de cercetare, precum şi modalităţile de a fi puse în practică, pr. cenzor făcând anumite clarificări şi asupra unor alte modalităţi în care ar putea fi priviră poziţia lui Cioran în ceea ce priveşte abordarea sa din punct de vedere teologic. A fost totodată scos în evidenţă demersul ştiinţific, claritatea şi profunzimea lucrării în discuţie.

Toate acestea au făcut ca lucrarea rezultată în urma demersului ştiinţific să fie validată şi să-i dea pr. Marius Ciobanu titlul de doctor în teologie.

Pr. Marius Ciobanu s-a născut la 22 februarie 1980 la Iaşi. A absolvit Şcoala Generală de 8 clase în anul 1994 la Liceul Naţional “Mihail Sadoveanu” din Iaşi, Liceul Seminarial în anul 1998 la Bacău, ciclul filozofic universitar în anul 2000 la Institutul Teologic din Iaşi şi cel teologic la Universitatea Pontificală Lateran din Roma în anul 2003. A urmat studii postuniversitare la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma, unde a obţinut bacalaureatul şi licenţa în teologie, cu specializarea în teologie fundamentală. A fost sfinţit preot la 29 iunie 2004 la Iaşi de către ep. Petru Gherghel. A activat ca vicar la Bludenz “Hl. Kreuz” (1 septembrie 2006 – 31 august 2009), paroh în Schoppernau şi Schröcken, Dieceza de Feldkirch, Austria (1 septembrie 2009 – 2012). În ultimii ani a locuit la Colegiul Santa Maria dell’Anima, fiind doctorand la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma, obţinând la 24 februarie 2017 gradul academic de doctor în teologie.

Felicitări părintelui doctor Marius Ciobanu pentru munca şi dedicarea de care a dat dovadă în cercetarea sa şi îi dorim mult succes şi binecuvântare în misiunea pe care o va primi!

Pr. Adrian Blăjuţă

Sursa: www.ercis.ro

 

 

Exprimaţi-vă opinia