Arhiepiscopul Paul Richard Gallagher, la conferința Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (Roma, 16-17 februarie 2017). – RV
Arhiepiscopul Gallagher, potrivit site-ului IHRA, a subliniat în discursul său că generozitatea și compasiunea față de refugiați reprezintă semnul distinctiv al pontificatului papei Francisc. ”În fața atâtor rele și nedreptăți, nimeni nu poate rămâne indiferent”, a spus arhiepiscopul. ”Umanitatea noastră comună ne cere să nu rămână indiferenți”.
El a exprimat, de asemenea, speranța ca prezenta conferință să nu reprezinte doar o contribuție importantă la creșterea gradului de conștientizare cu privire la suferința refugiaților, dar să contribuie și la căutarea unor soluții. El a trasat o legătură clară la situația de față, precizând că memoria trecutului trebuie cultivată ”în așa fel încât să putem construi împreună un viitor mai bun. (…) Sfântul Scaun a îndemnat întotdeauna să se abordeze în primul rând cauzele profunde care duc la apariția refugiaților, pacea și reconcilierea într-un efort de a preveni tragediile umanitare”.
În fine, arhiepiscopul Gallagher a subliniat, de asemenea, poziția clară a Bisericii Catolice împotriva antisemitismului și angajamentul său de a aminti Holocaustul.
La rândul său, mons. Silvano Maria Tomasi, preluat de sursa amintită, a subliniat necesitatea de a aminti trecutul și pentru a proteja demnitatea fiecărei și a oricărei ființe umane. ”După cum ne-au arătat evenimentele tragice ale istoriei, indiferența și uitarea pot ucide”, a spus arhiepiscopul, citat de sursa menționată. Mons. Tomasi a remarcat faptul că lumea se confruntă în prezent cu cel mai mare număr de persoane strămutate de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Prelatul a evidențiat evoluția instrumentelor juridice de protecție a refugiaților, menționând, printre altele, Convenția pentru protecția refugiaților. Multe dintre aceste măsuri sunt rodul experienței acumulate în contextul celui de al doilea război mondial, dar există un drum lung de parcurs înainte de a considera ”adecvat” actualul răspuns internațional la situația dificilă a refugiaților. Vorbind despre actuala criză, el a spus că ”rezistența la deschiderea ușii în fața migranților este foarte evidentă în ascensiunea populismului și în concentrarea pe controlul frontierelor și schemele de repatriere”. ”Responsabilitatea juridică a statelor față de refugiați este un minimum, dar aceasta nu epuizează responsabilitatea morală”, a mai afirmat mons. Tomasi.
Conferință continuă în 17 februarie la Palazzo della Cancelleria, printre moderatorii și vorbitorii de la cele patru sesiuni de comunicări aflându-se, din partea Sf. Scaun, pr. Norbert Hoffman S.D.B., dr. Johan Ickx, mons. Giovanni Pietro dal Toso.
România a intrat cu drepturi depline în Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului în anul 2004, iar în perioada martie 2016 – martie 2017, asigură președinția prin rotație a acestei organizații interguvernamentale.
(rv – A. Dancă)