Papa Francisc împreună cu părintele A. Spadaro, primit în audiență în Vatican, la 9 februarie 2017 – AFP

13 februarie 2017. Teme precum frământarea lăuntrică, condiția mereu incompletă și capacitatea de imaginație s-au aflat în centrul discursului adresat de papa Francisc comunității revistei “La Civiltà Cattolica”, primită în audiență joi, 9 februarie 2017, în Aula Paul al VI-lea din Vatican.

Fondată în urmă cu 167 de ani, revista iezuiților, ajunsă la numărul 4000, se bucură în prezent de noi ediții, în limbile engleză, spaniolă, franceză și coreeană.

Colegul nostru Alessandro Gisotti a stat de vorbă cu directorul revistei, părintele Antonio Spadaro, cerându-i să se oprească asupra aspectelor cheie din discursul Sfântului Părinte:
P. Spadaro: «Nu a fost un discurs prilejuit de moment. Papa a pus suflet în acest discurs, așa cum reiese din modul în care a subliniat unele cuvinte și expresii și din forța îndemnului la misiune: în fond, Papa ne lansează în mare deschisă, reafirmând legătura profundă dintre revistă și pontificat. De fapt, este vorba despre legătura tradițională pe care revista a avut-o cu papii, începând cu Pius al IX-lea, care este de fapt fondatorul acestei reviste, împreună cu părintele Curci, iezuit, care, în 1850, a dat viață acestui periodic, cel mai vechi din Italia. Există așadar o mare misiune, de o largă deschidere și cu perspectivă pentru viitor.»

Răspunzând la o întrebare despre necesitatea recuperării genialității gândirii Bisericii, unul dintre aspectele cele mai importante subliniate de papa Francisc în discurs, actualul director al revistei “La Civiltà Cattolica”, părintele Antonio Spadaro, a răspuns:
P. Spadaro:  «Da, acesta este unul dintre aspectele subliniate de papa Francisc cu deosebită intensitate. În fond, a spus că pentru a scrie ceva semnificativ în ziua de azi, trebuie pătrunsă ambiguitatea momentului, este necesară asumarea momentului prezent, însușirea provocărilor propuse de lumea de azi, provocări inedite dar și foarte complexe, într-o lume care construiește ziduri peste tot. De aceea, este necesară o gândire flexibilă, nu rigidă, cu o mare capacitate de ascultare, cu libertate interioară și, de ce nu, cu simțul umorului și cu lipsa dorinței de rigiditate. Pentru a fi geniali trebuie să fim deschiși și fără dorință de rigiditate.»

Deși discursul era adresat comunității revistei “La Civiltà Cattolica”, papa Francisc a trasat un orizont mai amplu în vederea angajării culturale a catolicilor, în general, dincolo de “hotarele” revistei iezuiților:
«Papa a spus în mod clar că “La Civiltà Cattolica” trebuie să fie o revistă catolică, ceea ce nu înseamnă apărarea ideilor catolice, ca și cum catolicismul ar fi o filozofie, ci privirea la evenimente, la întâmplări, cu ochii lui Cristos. În mod deosebit, papa Francisc s-a referit la marile chestiuni din sfera geopolitică, vorbind și despre fenomenul migrației ca despre un fenomen politic central din timpurile noastre; așadar, dorința pontifului este de a fi deschiși față de marile provocări, printr-o revistă în măsură să reflecte orice realitate umană.»

RV/AM

Exprimaţi-vă opinia