Papa Francisc30.10.2016, Vatican (Catholica) – Pornind de la pericopa evanghelică a zilei din ritul latin, Papa Francisc a spus că noi adesea căutăm să corectăm păcătosul certându-l și reproșându-i, pe când Isus face altceva: îi arată celui care greșește ce valoare are. Rezultatul poate fi „o surpriză pozitivă”, care să schimbe inima. Redăm alocuțiunea papală de după rugăciunea Îngerul Domnului în traducerea pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Evanghelia de astăzi ne prezintă un fapt petrecut la Ierihon, când Isus a ajuns în oraș și a fost primit de mulțime (cf. Lc 19,1-10). La Ierihon trăia Zaheu, șeful „vameșilor”, adică al perceptorilor de taxe. Zaheu era un colaborator bogat al detestaților ocupatori romani, un exploatator al poporului său. Și el, din curiozitate, voia să îl vadă pe Isus, însă condiția sa de păcătos public nu îi permitea să se apropie de Învățător; mai mult, era mic de statură și pentru aceasta se urcă într-un sicomor, de-a lungul străzii pe unde trebuia să treacă Isus.

Când ajunge aproape de acel copac, Isus ridică privirea și îi spune: „Zaheu, coboară în grabă, pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta!” (v. 5). Putem să ne imaginăm uimirea lui Zaheu! Dar pentru ce spune Isus „trebuie să rămân în casa ta”? Despre care datorie este vorba? Știm că datoria Sa supremă este să realizeze planul Tatălui cu privire la întreaga omenire, care se împlinește la Ierusalim cu osândirea Sa la moarte, răstignirea și, a treia zi, învierea. Este planul de mântuire al milostivirii Tatălui. Și în acest plan este și mântuirea lui Zaheu, un om necinstit și disprețuit de toți și de aceea are nevoie să se convertească. De fapt, Evanghelia spune că, atunci când Isus l-a chemat, „toți murmurau spunând: «A intrat să fie găzduit la un om păcătos!»” (v. 7). Poporul vede în el un nemernic, care s-a îmbogățit pe pielea aproapelui. Și dacă Isus ar fi spus: „Coboară, tu, profitorule, trădător al poporului! Vino să vorbești cu mine pentru a regla conturile!”, cu siguranță poporul ar fi aplaudat. În schimb au început să murmure: „Isus merge în casa lui, a păcătosului, a profitorului”.

Isus, condus de milostivire, îl căuta chiar pe el. Și când intră în case lui Zaheu spune: „Astăzi s-a făcut mântuire pentru această casă, întrucât și el este fiul lui Abraham. Pentru că Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ceea ce era pierdut” (v. 9-10). Privirea lui Isus merge dincolo de păcate și de prejudecăți. Și acest lucru este important! Trebuie să îl învățăm. Privirea lui Isus merge dincolo de păcate și de prejudecăți; vede persoana cu ochii lui Dumnezeu, care nu se oprește în fața răului din trecut, ci întrevede binele viitor; Isus nu se resemnează cu închiderile, ci deschide mereu, mereu deschide noi spații de viață; nu se oprește la aparențe, ci privește inima. Și aici a privit inima rănită a acestui om: rănită de păcatul lăcomiei, de atâtea lucruri urâte pe care le-a făcut Zaheu. Privește acea inimă rănită și merge acolo.

Uneori noi încercăm să corectăm sau să convertim un păcătos certându-l, reproșându-i greșelile sale și comportamentul său nedrept. Atitudinea lui Isus cu Zaheu ne indică un alt drum: acela de a-i arăta celui care greșește valoarea sa, acea valoare pe care Dumnezeu continuă să o vadă în pofida a orice, în pofida tuturor greșelilor sale. Aceasta poate să provoace o surpriză pozitivă, care înduioșează inima și determină persoana să scoată afară binele pe care îl are în sine. Faptul de a da încredere persoanelor le face să crească și să se schimbe. Așa se comportă Dumnezeu cu noi toți: nu este blocat de păcatul nostru, ci îl depășește cu iubirea și ne face să simțim nostalgia binelui. Toți am simțit această nostalgie a binelui după o greșeală. Și așa face Dumnezeu Tatăl nostru, așa face Isus. Nu există o persoană care nu are ceva bun. Și aceasta privește Dumnezeu pentru a o scoate afară din rău.

Fecioara Maria să ne ajute să vedem binele care există în persoanele pe care le întâlnim în fiecare zi, pentru ca toți să fie încurajați să evidențieze imaginea lui Dumnezeu imprimată în inima lor. Și așa putem să ne bucurăm pentru surprizele milostivirii lui Dumnezeu! Dumnezeul nostru, care este Dumnezeul surprizelor!

După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:

Iubiți frați și surori,

Ieri, la Madrid, au fost proclamați fericiți José Antón Gómez, Antolín Pablos Villanueva, Juan Rafael Mariano Alcocer Martínez și Luis Vidaurrázaga Gonzáles, martiri, uciși în Spania în secolul trecut, în timpul persecuției împotriva Bisericii. Erau preoți benedictini. Să îl lăudăm pe Domnul și să încredințăm mijlocirii lor pe frații și surorile care din păcate și astăzi, în diferite părți ale lumii, sunt persecutați datorită credinței în Cristos.

Exprim apropierea mea de populațiile din Italia centrală lovite de cutremur. Și în această dimineață a fost o zguduitură puternică. Mă rog pentru cei răniți și pentru familiile care au suferit daune mari, precum și pentru personalul angajat în ajutoare și în asistență. Domnul Înviat să le dea forță și Sfânta Fecioară Maria să îi păzească.

Salut cu afect toți pelerinii din Italia și din diferite țări, îndeosebi pe cei care provin din Ljubljana (Slovenia) și din Sligo (Irlanda). Salut participanții la pelerinajul mondial al celor care lucrează în saloanele de coafură și cosmetică, Federația Națională Cortegii și Jocuri istorice, grupurile de tineri din Petosino, Pogliano Milanese, Carugate și Padova. Salut și pelerinii de la UNITALSI din Sardegna.

În următoarele două zile voi face o călătorie apostolică în Suedia, cu ocazia comemorării Reformei, la care vor fi adunați împreună catolici și luterani în amintire și în rugăciune. Vă cer vouă tuturor să vă rugați pentru ca această călătorie să fie o nouă etapă în drumul de fraternitate spre comuniunea deplină.

Vă urez o duminică frumoasă – este un soare frumos… – și o frumoasă sărbătoare a Tuturor Sfinților. Și, vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!

Sursa: Ercis.ro

Exprimaţi-vă opinia